Oamenii de stiinta au reconstruit caile evolutive timpurii ale COVID-19 pe masura ce infectia s-a raspandit din orasul chinez Wuhan in Europa si America de Nord. Cercetatorii au mapat unele dintre cazurile initiale de raspandire a coronavirusului la oameni si au descoperit ca exista variante ale virusului in toata lumea, relateaza vineri Press Association.
Analizand primele 160 de genomuri complete ale virusului secventiate ulterior de la pacienti umani, oamenii de stiinta au aflat ca varianta cea mai apropiata de cea descoperita la lilieci a fost identificata in special la pacienti din SUA si Australia, nu in Wuhan, scrie Agerpres.
Potrivit doctorului Peter Forster de la Universitatea din Cambridge, genetician si autor principal al studiului, "exista prea multe mutatii rapide pentru a putea urmari in mod ordonat un arbore genealogic al COVID-19. Am folosit un algoritm pentru a vizualiza in mod simultan toti arborii plauzibili. Aceste tehnici sunt cunoscute indeosebi pentru maparea miscarilor populatiilor umane stravechi prin ADN". "Este poate prima data cand aceasta au fost folosite pentru a urmari rutele de infectare ale unui coronavirus ca in cazul COVID-19", a asigurat el.
Echipa a utilizat date din esantioane prelevate din intreaga lume in perioada 24 decembrie 2019 si 4 martie 2020. Cercetatorii au identificat trei variante de COVID-19, distincte, dar strans apropiate, pe care le-au numit A, B si C. Ei au descoperit ca tipul de coronavirus cel mai apropiat de cel descoperit la lilieci - tipul A, genomul original al virusului uman - era prezent la Wuhan, insa nu era varianta virusului predominanta in acest oras.
Versiuni ale tipului A care au suferit mutatii au fost observate la americani despre care s-a raportat ca au trait in Wuhan si un numar mare de cazuri de virus de tip A a fost identificat la pacienti din SUA si Australia.
Principalul tip de virus din Wuhan era B, predominant si la pacientii din estul Asiei. Insa, acesta nu a calatorit mult dincolo de regiune, fara mutatii ulterioare.
Cercetatorii sustin ca varianta C este principalul tip intalnit in Europa, identificat la primii pacienti din Franta, Italia, Suedia si Marea Britanie. Acesta este absent din esantionul studiat in China continentala, dar a fost observat in Singapore, Hong Kong si Coreea de Sud.
Analiza sugereaza, de asemenea, ca una dintre primele introduceri ale virusului in Italia a venit prin prima infectie documentata din Germania, la 27 ianuarie, si ca o alta ruta de infectare timpurie din Italia a fost asociata cu "un grup din Singapore".
Oamenii de stiinta sustin ca metodele lor ar putea fi aplicate la cea mai recenta secventiere a genomului coronavirusului pentru a ajuta la prezicerea viitoarelor puncte fierbinti la nivel mondial de transmitere si crestere a numarului de infectii.
Varianta A, cea mai apropiata de virusul gasit atat la lilieci cat si la pangolini, este descrisa de cercetatori drept radacina epidemiei. Tipul B este derivat din varianta A, cele doua fiind separate de doua mutatii. Varianta C este o "fiica" a tipului B, sugereaza studiul.
Metodele filogenetice utilizate de cercetatori - care analizeaza relatiile evolutive intre entitati biologice - au permis vizualizarea a sute de arbori evolutivi, simultan, intr-un singur grafic simplu. Rezultatele studiului au fost publicate in jurnalul stiintific Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS).