Timp de zeci de ani, Occidentul, in special Washingtonul, si-a pus intrebarea: cum rezolvi o problema precum Coreea de Nord? Acum, aceasta dilema pare mai urgenta decat a fost vreodata, in timp ce regimurile foarte sanctionate ale lui Kim Jong Un si Vladimir Putin au intrat intr-o noua era a prieteniei intre cele doua state paria, scrie BBC. SUA, insa, par a fi ramas in pana de idei, transmite digi24.ro.
Orice detalii concrete despre vreun acord semnat intre Moscova si Phenian sunt greu de gasit, dar cele mai mari ingrijorari au de-a face cu posibilitatea ca Rusia sa puna la dispozitia nord-coreenilor tehnologii, precum cele folosite in dezvoltarea rachetelor balistice si a sistemelor de submarine nucleare.
Washingtonul a raspuns pana acum doar cu ironii la adresa lui Putin, care „cerseste” ajutor de la Kim Jong Un pentru care a traversat toata tara cu „palaria in mana”, si cu amenintari despre consecinte grave, dar nespecificate.
Americanii o sa gaseasca cu greu masuri prin care sa loveasca in Coreea de Nord. Dupa cum a glumit un reporter de la Departamentul de Stat al SUA, s-ar putea sa mai fie vreun magazin sau doua la coltul strazii in Phenian care nu au fost vizate de sanctiuni, dar cam asta e tot.
Asadar, cum ar putea Joe Biden, care in ultimul timp a fost ocupat cu formarea de noi aliante pentru a contracara China, sa il aduca pe imprevizibilul lider nord-coreean la masa negocierilor?
Mesajul lui Biden pentru Kim: „Buna. Punct”
In timpul unei vizite la Seul anul trecut, presedintele Biden a fost intrebat de reporteri daca are vreun mesaj pentru Kim. El a raspuns: „Buna. Punct.”
„Daca Biden era intr-adevar deschis la discutii, dupa cum pare sa sugereze Departamentul de Stat, asta a fost o forma ciudata de a o arata”, a spus Frank Aum, expert in regiunea din nord-estul Asiei de la Institutul pentru Pace al Statelor Unite.
„O serie de greseli si ocazii pierdute din partea ambelor tabere in ultimele sapte decenii au dus impreuna la situatia nerezolvata din prezent.”
Kim ar putea parea dezinteresat. Nu a raspuns ofertei Washingtonului de a veni la negocieri in niciun loc si la nicio data. Dar, in acelasi timp, a facut tot posibilul pentru a demonstra ca reprezinta un pericol de luat in seama in timp ce continua sa isi creasca arsenalul nuclear.
Coreea de Nord a facut peste 100 de teste cu lansari de rachete din 2022 si pana acum si a incercat de doua ori, de fiecare data fara succes, sa lanseze un satelit de spionaj – toate acestea in timp ce regimul lui Kim este supus celor mai stricte sanctiuni.
Expertii cred ca Phenianul a fost pus prea jos pe lista prioritatilor de Statele Unite, iar asta nu a fost pe placul lui Kim. Riscul din partea Beijingului „intrece riscul din partea Phenianului”, potrivit lui Chistopher Greene, un analist coreean de la Crisis Group.
„Suntem intr-o situatie in care Coreea de Nord se poate baza pe Rusia si China mai mult decat a fost cazul in ultimele decenii. Ce are SUA mai exact la care Coreea de Nord sa raspunda?”
Kim il prefera pe Trump la Casa Alba
In 2017, Phenianul a sustinut ca a creat cu succes o bomba cu hidrogen in miniatura – un pas major in privinta ambitiilor sale nucleare.
Apoi, presedintele american Donald Trump a amenintat Coreea de Nord ca va declansa „foc si furie asa cum lumea nu a mai vazut niciodata”, ceea ce a tensionat lucrurile si mai mult.
Kim a declarat la randul lui ca detine un arsenal nuclear complet si are un buton pe biroul sau – o amenintare letala de care spera ca se va putea folosi pentru a obtine eliminarea sanctiunilor.
Trump s-a oferit pana la urma sa poarte negocieri cu Kim, iar cei doi au dat mana in Singapore in iunie 2018. Cu toate ca aceste demersuri ar putea fi vazute ca o „diplomatie creativa”, ambii lideri au parut ca s-au prezentat la intalniri – in Singapore, Hanoi si la granita care desparte cele doua Corei – nepregatiti.
La summitul de la Hanoi, Trump i-ar fi oferit lui Kim o ridicare partiala a sanctiunilor in schimbul desfiintarii centrului de cercetare nucleara de la Yongbyon. Kim a ignorat oferta, potrivit consilierului de securitate a lui Trump de la acea vreme.
A treia intalnire, in zona demilitarizata dintre Coreea de Nord si de Sud, a fost un eveniment spectaculos, dar a produs putine rezultate. Pagubele fusesera deja facute.
„Dupa marele esec de la discutiile de la Hanoi, cred ca Kim a fost inca si mai determinat sa se prezinte intr-o pozitie mai puternica – cu un arsenal mai mare si mai amenintator”, a spus Jean Lee, un expert in Coreea de Nord care a deschis primul birou al Associated Press la Phenian.
„El a fost surprins ca arsenalul sau nu a fost de ajuns in 2018 si 2019 ca sa forteze SUA sa ajunga la o intelegere”, a spus Lee. „El s-a folosit de timpul din cei trei ani de izolare Covid ca sa isi recalibreze si sa isi construiasca un arsenal despre care crede ca il va pune intr-o pozitie mai buna si ca ii va oferi un avantaj.”
Kim s-ar putea, de asemenea, sa astepte sa vada ce se va intampla la urmatoarele alegeri prezidentiale din America intrucat cu Trump avea o relatie mai buna.
China vrea in primul rand stabilitate, iar o cooperare mai stransa intre Rusia si Coreea de Nord ar putea atrage mai multa atentie din partea armatei americane. In acelasi timp, China ar putea vedea o alianta Moscova-Phenian drept o cale de a limita influenta Statelor Unite in Asia.
„Cred ca Kim Jong Un isi doreste sa isi diversifice relatiile si sa manipuleze situatia pentru a obtine ceea ce are nevoie de pe urma unei competitii intre China si Rusia”, a spus analistul Greene. „Ceea ce SUA trebuie sa faca acum este sa vada ce oportunitati ar putea sa le ofere acest lucru.”