Liderii celor 30 de state membre ale NATO se reunesc, incepand de marti, la Madrid, pentru discutii in cadrul a ceea ce multi se asteapta sa fie cel mai important summit al Organizatiei Tratatului Atlanticului de Nord din ultimele decenii. La peste patru luni de cand Vladimir Putin a invadat Ucraina, NATO se pregateste sa-si demonstreze unitatea impotriva agresiunii ruse. La 25 ani de la precedentul summit din capitala Spaniei, unde Alianta numara doar 16 state membre, Alianta Nord-Atlantica isi va adopta urmatorul Concept Strategic, document care va avea o greutate net superioara declaratiei comune a summitului. Este de asteptat si ca Alianta sa intreprinda masuri suplimentare pentru a creste descurajarea impotriva Rusiei. Alianta isi va defini obiectivele si prioritatile pentru urmatorul deceniu, adoptand si adaptand instrumentele pentru atingerea acestora. Piatra de temelie a NATO ramane legatura transatlantica si garantiile oferite de Articolul 5 din Tratatul de la Washington.
Liderii care participa la summitul de la Madrid sunt asteptati sa dezvaluie o abordare „transformatoare” a strategiei lor de securitate si aparare nemaivazuta dupa incheierea Razboiul Rece, potrivit secretarului sau general Jens Stoltenberg. Summitul se va concentra pe consolidarea sprijinului militar al NATO in Europa de Est, pe reafirmarea sprijinului pentru Ucraina si pe influenta globala in crestere a Chinei.
Dar vor fi probleme dificile de abordat, in special opozitia Turciei fata de cererile Finlandei si Suediei de a se alatura aliantei si nevoia de a echilibra cheltuielile pentru aparare cu bugetele interne ale natiunilor pe fondul inflatiei in crestere si temerilor de recesiune, potrivit TIME.
Ce este summitul NATO si cine va participa
Summitul Aliantei Nord-Atlantice este a treia reuniune de varf a Organizatiei din acest an, dar prima cu caracter regulat, primele doua, din 25 februarie si 24 martie, cu caracter extraordinar, fiind convocate in contextul invaziei militare a Ucrainei de catre Rusia.
Liderii celor 30 de membri ai NATO se intalnesc cel putin o data pe an intr-un stat membru pentru a coordona strategia defensiva si pentru a discuta raspunsul Aliantei la amenintarile de securitate. Pe langa SUA si Canada, la Madrid vor fi prezenti lideri din 28 de state membre europene si din nordul continentului european, inclusiv Marea Britanie, Germania si Danemarca.
NATO a fost infiintata in 1949 de statele nord-americane, europene si nordice pentru a-si uni forta militara in cazul unui atac din partea Uniunii Sovietice. Alianta si-a extins de atunci numarul de membri si atributiile sale, iar dupa dizolvarea URSS, la inceputul anilor ‘90, a inceput sa se implice in operatiuni militare – de la mentinerea pacii la antrenamente si lupta – in Balcani, Africa si Orientul Mijlociu.
La summitul de la Madrid, lideri mondiali din tari care nu sunt in prezent membre ale NATO, precum Coreea de Sud si Japonia, impreuna cu liderii din Finlanda si Suedia, care au solicitat recent sa adere la Alianta, vor fi prezenti in calitate de observatori.
Conceptul strategic al NATO
Documentul programatic pe care liderii nord-atlantici il vor adopta reprezinta al doilea cel mai important act al Aliantei dupa Tratatul de la Washington. El defineste viziunea de securitate, amenintarile, domeniile de interes si capacitatea NATO de a se adapta, pastrand sarcina primordiala si originara a Aliantei – apararea colectiva.
Din punct de vedere istoric, gandirea strategica a NATO s-a incadrat in trei perioade diferite:
epoca Razboiului Rece.
existenta Aliantei post-Razboi Rece.
securitatea lumii post 11 septembrie 2001.
Conceptul Strategic de la Madrid va fi al patrulea Concept Strategic al NATO de la caderea Cortinei de Fier, dupa cel de la Roma din 1991, de la Washington din 1999 si cel de la Lisabona din 2010. Epoca pentru care Conceptul Strategic din 2022 va fi adoptat este una in care arhitectura de securitate din Europa postbelica si post-Razboi Rece a fost schimbata de razboiul lui Putin in Ucraina.
Adoptarea Noului Concept Strategic reprezinta finalul unui proces complex, lansat la summitul din 2021. Documentul va urmari:
Evidentierea amenintarilor la adresa securitatii Aliate, pornind de la noua realitate de securitate - razboiul Rusiei impotriva Ucrainei. Viitorul Concept Strategic al NATO va urmari sa reflecte noua situatie de securitate, plecand de la recunoasterea Rusiei ca amenintare la adresa NATO.
Sublinierea rolului articolului 5 in exercitarea sarcinii principale a NATO - apararea colectiva.
Consolidarea, adaptarea si modernizarea Aliantei pe toate palierele, pentru a face fata provocarilor si amenintarilor prezente si viitoare.
Confirmarea noii traiectorii a arhitecturii de descurajare si aparare pe care NATO s-a angajat, urmare a agresiunii Rusiei impotriva Ucrainei, cu obiectivul abordarii unitare, coerente, eficiente si credibile a riscurilor de securitate actuale, indeosebi pe Flancul Estic, in toate domeniile operationale.
Principalele puncte ale consolidarii semnificative a posturii de aparare si descurajare a NATO:
Consolidarea semnificativa a posturii de aparare si descurajare este decizia cu cel mai mare impact practic si de o importanta aparte. Se vor suplimenta masurile consistente adoptate deja la Summitul extraordinar din martie 2022, cand a fost decisa crearea Grupului de Lupta din Romania.
Sefii de stat si de guvern vor adopta o Declaratie a Summitului, care va releva stadiul la zi al masurilor de raspuns Aliat fata de amenintarile la adresa NATO.
Sefii de stat si de guvern vor indica si o serie de alte masuri de sprijin pentru Ucraina si ceilalti parteneri vulnerabili din Vecinatatea Estica.
Vor fi avute in vedere si decizii care sa conduca la consolidarea rezilientei, securitatii energetice si combaterii schimbarilor climatice. Prin initiativele DIANA (acceleratorul inovarii in materie de aparare) si Fondul NATO de Inovare, se creeaza doua instrumente care vor conduce la cresterea capacitatii de inovare si a interoperabilitatii Aliatilor in domeniul tehnologiilor de varf.
De asemenea, vor fi discutate si provocarile globale, abordarea NATO fata de China, precum si amenintarile si provocarile din Vecinatatea Sudica.
Finlanda si Suedia vor sa adere la NATO
La mai putin de trei luni de la invazia Ucrainei, Finlanda si Suedia au solicitat aderarea la NATO pe data de 18 mai. Agresiunea rusa fata de un stat vecin care nu face parte din NATO a avut un efect fara precedent asupra sentimentului public din cele doua tari neutre din punct de vedere istoric.
Cele doua tari sunt parteneri strategici ai Aliantei de ani de zile, colaborand la operatiuni de mentinere a pacii in Balcani si Orientul Mijlociu.
Dar solicitarile de aderare ale Finlandei si Suediei au fost blocate de Turcia, membra a Aliantei cu a doua cea mai mare armata, dupa ce presedintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat ca tara sa nu poate aproba cererea a doua tari despre care el spune ca gazduiesc „teroristi”, termen pe care l-a folosit pentru a-i descrie membrii Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), care este in prezent implicat intr-un conflict cu guvernul turc in incercarea de a obtine o mai mare autonomie pentru kurzii din Turcia, cea mai mare minoritate etnica a tarii.
Desi UE, inclusiv Suedia si Finlanda, au desemnat PKK ca organizatie terorista, liderii occidentali au sustinut aripa siriana a grupului, YPG, in razboiul impotriva ISIS.
Suedia si Finlanda, impreuna cu alte tari din UE, au inghetat vanzarile de arme catre Turcia din 2019 din cauza operatiunii militare a Ankarei in Siria vecina.
Ankara a acuzat, de asemenea, Suedia si Finlanda ca gazduiesc sustinatori ai unei secte religioase despre care se crede ca s-a aflat in spatele unei tentative de lovitura de stat din 2016 in Turcia.
Turcia este in prezent singurul membru al NATO care blocheaza aderarea Suediei si Finlandei, dar analistii consultati de revista americana TIME sustin ca un impas diplomatic legat de aceasta problema ar putea dura mai mult timp.
Alissa de Carbonnel, director adjunct de programe pentru Europa si Asia Centrala la International Crisis Group, un think tank cu sediul la Bruxelles, spune ca Turcia foloseste in mod oportun blocare aderarii Suediei si Finlandei la NATO pentru a aborda nemultumirile de lunga durata pe care le are cu SUA, nu cu natiunile nordice.
„Ankara a fost infuriata, sincer, de sprijinul SUA pentru grupurile kurde din nordul Siriei in lupta impotriva ISIS”, precizat Carbonnel. O alta problema este refuzul Washingtonului de a-l extrada Fethullah Gulen, un cleric musulman pe care Ankara il acuza ca ar fi in spatele tentativei de lovitura de stat din iulie 2016 si care traieste in SUA din 1999.
NATO, Rusia si razboiul din Ucraina
Presedintele ucrainean Volodimir Zelenski urmeaza sa se adreseze liderilor si aliatilor NATO printr-o legatura video in timpul summitului.
In ultimele luni, presedintele ucrainean a cerut sanctiuni mai dure si punerea in aplicare a unei zone de excludere a zborului deasupra Ucrainei, o cerere care a fost respinsa pana acum de SUA si NATO din cauza temerilor de escaladare a razboiului cu Rusia dincolo de granitele Ucrainei.
Cu toate acestea, se asteapta ca liderii NATO sa dezvaluie o asistenta militara mai mare pentru Ucraina la summit, inclusiv echipamente pentru combaterea dronelor rusesti si pentru asigurarea comunicatiilor.
Incalcarea granitelor unui stat suveran de catre Rusia si acuzatiile ulterioare de incalcari ale drepturilor omului au fortat o transformare rapida a abordarii tarilor europene cu privire la sectorul apararii in regiune.
Liderii de la summitul NATO vor anunta o extindere a unitatii de raspuns la criza si aparare a organizatiei o prezenta militara consolidata in tarile est-europene de la granita cu Rusia, inclusiv Romania, Estonia, Letonia si Lituania.
De altfel, secretarul general al Aliantei, Jens Stoltenberg, a transmis luni ca NATO va mari masiv numarul trupelor sale care sunt la un grad inalt de pregatire armata, la peste 300.000 de soldati.
Inainte de summit, Jens Stoltenberg a mai spus ca Alianta se uita la cum sa fie mai bine echipata pentru a raspunde la o amenintarea rusa.
Echiparea ar putea include o prezenta suplimentara a trupelor la granitele cu Rusia, precum si a fortelor de rezerva stationate in alte tari NATO, cum ar fi Germania, care ar putea fi apelate atunci cand este necesar.
Transferul de responsabilitate
Statele membre NATO vor trebui sa cantareasca costurile mari de desfasurare permanenta a trupelor, lucru care este cautat in special de tarile baltice, in contextul inflatiei in crestere si al unei crize larg raspandite a costului vietii ca urmare a razboiului Rusiei in Ucraina.
Analistii spun ca acest lucru ar putea oferi Statelor Unite si administratiei Biden oportunitatea de a transfera o parte din responsabilitatea militara de a securiza tarile europene catre UE, care a preluat conducerea in coordonarea unui raspuns aliat in caz de razboi.
In ceea ce priveste proportia din PIB-ul sau, SUA cheltuie mai mult decat oricare dintre celelalte 29 de state membre NATO pentru aparare.
Giuseppe Fama, director pentru afaceri europene la International Crisis Group, spune ca summitul va demonstra ca NATO devine „mai europenizata”, Alianta urmand exemplul Comitetului Militar al Uniunii Europene, care a coordonat aprovizionarea cu arme a blocului comunitar catre Ucraina.
Responsabilitatea sporita a UE fata de NATO ar putea fi un lucru pozitiv pentru securitate, crede Fama, deoarece a redus riscul de a se angaja intr-o confruntare mai globala cu Rusia. „Un raspuns mai puternic din partea NATO in Ucraina ar fi creat un potential mai mare de escaladare, pentru ca Rusia ar fi raspuns mult mai puternic la prezenta SUA”, a spus analistul pentru TIME.
La ce sa ne mai asteptam de la summitul NATO
Se asteapta ca cele 30 de state membre NATO sa elaboreze o noua versiune a unui document de politica cheie care a ramas neschimbat de peste un deceniu si este oarecum invechit, avand in vedere schimbarile in ceea ce priveste amenintarile la adresa securitatii globale, cum ar fi cresterea influentei Chinei, razboiul cibernetic si criza climatica.
Argumentul de baza este transferul puterii catre Asia. Expertii politici spun ca Conceptul Strategic elaborat in 2010 a vazut lumea ca un teren pentru ca Statele Unite si aliatii sai din NATO sa raspandeasca democratia si sa intervina militar acolo unde este noua. Acum nu mai este cazul unei astfel de realitati, noteaza TIME.
Poate de aceea, pentru prima data, Coreea de Sud si Japonia vor participa la summitul NATO, desi in calitate de observatori. Prezenta lor semnaleaza nu numai preocuparile tarilor cu privire la Rusia, cu care Japonia impartaseste o granita maritima, ci si cresterea asertivitatii globale a Beijingului, care a refuzat sa condamne Moscova pentru razboiul pornit in Ucraina.
Dupa ce a fost mentionata pentru prima data intr-o declaratie a unui summit NATO (Londra 2019), China nu a mai fost exclusa din aceste texte aliate. Dar in urmatorul Concept Strategic China isi va face loc pentru prima data, urmand a fi definita ca provocare sistemica.
Pe Telegram-ul Pro TV Chisinau gasiti imaginile, dar si stirile momentului din Moldova si din intreaga lume! Fii reporter Pro TV. Daca ai surprins imagini care pot deveni o stire, ni le poti trimite pe Viber, Whatsapp sau Telegram la numarul 079400508.