Președintele rus Vladimir Putin respinge apelurile de a negocia pacea cu Kievul, au declarat pentru Reuters trei surse apropiate Kremlinului, iar recentele atacuri cu drone ale Ucrainei asupra rafinăriilor și porturilor din Rusia i-au întărit hotărârea de a continua războiul, cel puțin deocamdată.
Două dintre surse, care au vorbit sub protecția anonimatului, au spus că, dimpotrivă, Putin este dispus să escaladeze conflictul aflat deja în al cincilea an. Una dintre ele, care se întâlnește în mod regulat cu președintele rus, a descris o „probabilitate ridicată” de escaladare în următoarele luni.
Comentariile vin după ce președintele american Donald Trump a declarat luni și marți că Putin dorește încheierea războiului și că o soluționare este „mai aproape decât își dau seama oamenii”.
Trump a purtat zilele trecute convorbiri telefonice separate cu Putin și cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Miercuri, cei doi s-au întâlnit în marja summitului NATO, unde Zelenski a spus că au discutat despre „idei pentru a aduce pacea mai aproape”.
Casa Albă nu a răspuns solicitărilor de comentarii.
Putin „s-a încăpățânat”
Una dintre persoanele familiarizate cu modul de gândire al lui Putin a spus că acesta „s-a încăpățânat” să atingă obiectivul-cheie de a cuceri restul regiunii Donbas din estul Ucrainei, unde înaintarea forțelor ruse a încetinit anul acesta.
Aceeași sursă a afirmat că Putin a mustrat recent un grup de consilieri care sugeraseră un compromis bazat pe un armistițiu de-a lungul actualei linii a frontului. A doua sursă a spus că Putin crede că Rusia va cuceri în curând Donbasul.
Președintele rus a respins public luna trecută apelul lui Zelenski pentru o întâlnire și un armistițiu.
„Rusia este pregătită pentru o soluționare pașnică, dar are suficiente capacități pentru a acționa independent și a continua operațiunea militară specială”, a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, ca răspuns la o solicitare de comentarii articolul publicat acum de Reuters.
Ca răspuns la o solicitare de comentarii adresată biroului lui Zelenski, un înalt oficial ucrainean a spus că rapoartele serviciilor de informații de la Kiev din ultimele luni arată că Putin se pregătește pentru noi etape ale războiului, și nu pentru pace.
Îngrijorări că rușii ar putea organiza o provocare într-o țară NATO
Unii analiști militari occidentali cred că Rusia ar avea nevoie de o mobilizare obligatorie a bărbaților de vârstă aptă pentru luptă pentru a-și atinge obiectivul de a cuceri Donbasul. O astfel de mobilizare este însă o măsură nepopulară din punct de vedere politic, pe care Putin a evitat să o adopte încă de la începutul războiului.
Experții militari ruși au discutat tot mai deschis despre o escaladare a conflictului, inclusiv despre posibilitatea lovirii unor ținte europene, precum baze NATO din statele baltice.
Un astfel de pas ar risca să atragă Rusia într-o confruntare directă cu alianța condusă de Statele Unite și ar testa angajamentul NATO potrivit căruia un atac asupra unui stat membru este considerat un atac asupra tuturor.
Analistul Jack Watling, de la institutul britanic de analiză în domeniul apărării și securității RUSI, afirmă că Rusia ar putea încerca să provoace tensiuni în interiorul NATO prin atacuri izolate. El a dat exemplu în acest sens chiar incursiunea recentă a unei drone rusești în spațiul aerian al României, care a căzut pe un bloc de locuințe din Galați.
„Rușii nu ar urmări un război cu NATO. Dar acest lucru ar putea fi folosit pentru a diviza NATO în privința modului în care ar trebui să răspundă”, afirmă Watling. El a adăugat că tensiunile sporite cu NATO i-ar putea oferi lui Putin o justificare politică internă pentru introducerea serviciului militar obligatoriu.
Costul războiului e tot mai mare pentru Rusia
Loviturile repetate asupra rafinăriilor, porturilor și depozitelor de combustibil din Rusia și din teritoriile ucrainene ocupate de Rusia au provocat penurii grave de carburant, aducând efectele războiului în viața de zi cu zi a milioane de ruși. Rata de aprobare a lui Putin rămâne ridicată, însă a coborât recent la cel mai redus nivel de la începutul războiului din 2022, potrivit unui sondaj.
Aliații Ucrainei au profitat de ceea ce ei numesc o schimbare a „dinamicii” războiului. Unii cer impunerea unor sancțiuni economice suplimentare pentru a-l obliga pe Putin să pună capăt conflictului.
Totuși, recentele succese ale Ucrainei l-au făcut pe Putin mai furios și mai hotărât să răspundă dur, potrivit persoanei care se întâlnește regulat cu liderul rus.
Forțele ruse au lansat în ultima săptămână două atacuri majore cu drone și rachete asupra Ucrainei, inclusiv asupra capitalei Kiev, ucigând zeci de civili. Moscova a susținut că loviturile au vizat obiective militare.
Vorbind săptămâna trecută în fața generalilor, în declarații transmise la televiziune, Putin a spus că atacurile Ucrainei asupra infrastructurii energetice înseamnă că Rusia va încerca să cucerească mai mult teritoriu ucrainean de-a lungul frontierei, dincolo de Donbas, pentru a crea o „zonă de securitate”.
Rusia își intensifică amenințările la adresa Ucrainei
Andrei Ilnițki, un fost oficial al Ministerului rus al Apărării a scris într-un articol publicat pe 29 iunie în ziarul Kommersant, cel mai mare cotidian financiar din Rusia, că escaladarea conflictului ar putea începe prin distrugerea a 30 de mari obiective industriale din Ucraina, inclusiv o oțelărie și portul Odesa.
Rusia a provocat deja pagube extinse întreprinderilor comerciale și porturilor din întreaga Ucraină. Producția și exporturile au fost, de asemenea, afectate de atacurile repetate ale Rusiei asupra infrastructurii energetice.
Ilnițki a adăugat că următoarea etapă ar putea include lovituri asupra bazelor NATO din statele baltice și România, precum și asupra unor instalații din Uniunea Europeană care produc drone și rachete cu rază lungă de acțiune pentru Ucraina.
Întrebat despre articolul lui Ilnițki, Dmitri Peskov le-a spus jurnaliștilor în această săptămână că Rusia trebuie să-și consolideze propria securitate și nu poate „închide ochii” la militarizarea Europei.
Un război de uzură în Donbas
Discuțiile despre o posibilă escaladare din partea Rusiei au loc în contextul în care ritmul mai lent al înaintării pe câmpul de luptă ridică perspectiva că vor fi necesare mult timp și numeroase pierderi pentru cucerirea Donbasului.
Până în prezent, aproximativ două milioane de soldați au fost uciși, răniți sau dați dispăruți de la începutul invaziei pe scară largă din 2022, dintre care 1,4 milioane sunt ruși, potrivit unei estimări recente a Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale. Niciuna dintre părți nu publică date actualizate privind pierderile militare pe care le-au înregistrat.
Trupele ruse au întâmpinat dificultăți în înaintarea de-a lungul frontului de 1.200 de kilometri în acest an, întrucât dronele Ucrainei au contracarat avantajul numeric al Rusiei în materie de soldați. În ultimele săptămâni, Rusia a avansat lent spre orașul estic Kostiantinivka, unul dintre mai multe orașe care alcătuiesc „centura de fortărețe” a Ucrainei, o linie defensivă esențială în regiunea Donețk.
Pe 3 iulie, Putin a declarat că forțele ruse au cucerit Kostiantinivka. Ucraina a negat afirmația, scrie hotnews.ro
O zi mai târziu, în timpul unei convorbiri cu Trump, Putin a încercat să-l convingă că Rusia va cuceri și ultima cincime din regiunea Donețk, parte a Donbasului, care se află încă sub control ucrainean.
Potrivit sursei care se întâlnește în mod regulat cu Putin, liderul rus consideră că preluarea controlului asupra regiunii este o chestiune de principiu, afirmând că președintele rus „are nevoie de un fel de victorie”.