Olanda, o tara unde parohiile sunt folosite atat pentru activitati religioase cat si pentru gazduirea de concerte, festivitati si expozitii culturale, are tot mai putini crestini si bisericile isi pierd influenta si popularitatea.
″Tineretul, în ansamblul sau, merge mai putin la biserica, dar cei cu adevarat credinciosi sunt mai motivati si mai fideli. Educatia religioasa a devenit mai deschisa, alegerea este lasata chiar în mâinile copiilor″â£, explica sociologul olandez Joep de Hart, autor al unui raport intitulat ″â£Crestinii în Olanda″â£, scrie Agerpres.
Potrivit acestui raport, în fiecare an circa 100.000 de olandezi abandoneaza religia crestina. Mai mult, populatia olandeza îsi pierde într-un ritm accelerat interesul pentru biserica. Daca în anul 2002 circa 43% dintre olandezi se declarau membri ai unei comunitati religioase - catolica, ortodoxa sau protestanta -, în anul 2016 acest procent a scazut la aproximativ 31%.
Trei patrimi dintre olandezi afirma ca sensul vietii lor nu are nicio legatura sau are una foarte redusa cu perspectiva religioasa, în timp ce doua treimi dintre ei asigura ca nu au deloc sau foarte putina încredere în institutiile religioase.
În Olanda traiesc si circa un milion de imigranti crestini, unii dintre ei primind sprijin din partea bisericilor pentru a se integra în societatea olandeza, prin cursuri de limba olandeza sau asistenta pentru gasirea unui loc de munca.
Secularizarea este un fenomen observat de decenii în Olanda. Administratiile locale si bisericile au declarat 2008 drept ″Anul Patrimoniului Religios″â£, pentru a gasi cu ajutorul unui plan denumit ″â£Credinta în viitor″⣠o solutie pentru lacasurile de cult închise si parasite în fiecare an si a evita demolarea lor.
O medie a ultimilor zece ani arata ca în fiecare saptamâna o biserica si-a închis portile în Olanda, iar în 2018 circa 80 de parohii au fost nevoite sa-si paraseasca edificiile din lipsa de enoriasi.
Guvernul olandez a acceptat sa dea cultelor religioase un ajutor de 30 de milioane de euro pentru patrimoniul lacasurilor de cult, dar bisericile s-au orientat si catre alte activitati sociale, gazduind cabinete medicale, cluburi, sali de expozitii si chiar sali de concerte, activitati care nu împiedica desfasurarea slujbelor de duminica, ele desfasurându-se în celelalte zile ale saptamânii.