Islanda a devenit, in ultimii ani, una dintre cele mai cautate destinatii de vacanta de pe Glob, in special pe timpul verii, cand numarul turistilor il depaseste de cateva ori pe cel al populatiei rezidente, care numara putin peste 300.000 de persoane.
Islanda are un nivel de trai foarte ridicat, este o naţiune pacifista, cetaţenii nu deţin arme, iar numarul deţinuţilor este unul dintre cele mai mici din Europa. Iar peisajul natural contribuie din plin la starea de bine a islandezilor.
În ciuda faptului ca este o ţara nordica, temperaturile în Islanda, în timpul verii oscileaza între 13 şi 26 de grade Celsius. Iar iarna, spectacolul oferit de luminile nordului te face sa uiţi de cele minus 20-30 de grade care se pot înregistra în Oceanul Atlantic. În rest, în capitala Reykjavik, temperaturile medii iarna sunt cam aceleaşi ca în New York.
Islanda este unul dintre cele mai bune locuri de unde se poate vedea Aurora Boreala. Fenomenul natural picteaza cerul nopţii în culori fascinante, spectacol pe care este bine sa-l vedeţi macar o data în viaţa. Nu exista date fixe pentru a vedea luminile nordului, dar în intervalul septembrie-martie fenomenul apare destul de des.
Islanda este şi o enorma centrala de energie geotermala. Toata ţara este împânzita cu izvoare şi lacuri naturale încalzite de mantaua Pamântului. Aşadar, în Islanda exista în jur de 250 de regiuni geotermale cu peste 800 de izvoare fierbinţi, a caror temperatura ajunge undeva la 75 de grade Celsius.
În consecinţa, energia geotermala încalzeşte 85% din locuinţele islandezilor, iar apa fierbinte de la robinete vine tot de la izvoarele fierbinţi. Bonus pentru vizitatori, gheizerele cu apa fiarta ofera un adevarat spectacol. De altfel, şi cuvântul care denumeşte fenomenul vine de la numele gheizerului Geysir din Haukadalur, sudul Islandei.
Vulcanii fac şi ei parte din peisaj. În jur de 130, active sau inactivi. Când erupe un vulcan în Islanda, se perturba traficul aerian pe tot continentul. Cel mai recent exemplu este cel al vulcanului cu nume imposibil de pronunţat pentru straini - Eyjafjallajökull, care a erupt în 2010, provocând haos şi pierderi de 7 miliarde de dolari în traficul aerian european. Însa explorarea vulcanilor, în condiţii de securitate, este una dintre cele mai mari atracţii pentru turiştii straini.
Islandezii nu au nume de familie, în sensul tradiţional. Majoritatea numelor de familie islandeze se formeaza dupa formula: „fiul lui” sau „fiica lui”. Corespondentul în româneşte ar fi, de exemplu, Aioanei sau Amariuţei.
Islandezii folosesc în general doar prenumele în conversaţii, indiferent ca este vorba de o întâlnire între prieteni sau de o întâlnire de afaceri. Chiar şi agenda telefoanelor mobile conţine doar prenumele contactelor.
Dar şi în ceea ce priveşte prenumele exista reguli stricte. Parinţii nu-şi pot numi copiii cum vor, ci doar cu nume islandeze, pentru pastrarea identitaţii naţionale. Toate prenumele alese de parinţi pentru copiii lor trebuie acceptate de Comitetul Islandez pentru Nume, care poate respinge unele propuneri, obligând parinţii sa vina cu un nume potrivit.
Singurul mamifer originar din Islanda este vulpea polara. Aceasta îşi schimba culoarea în funcţie de anotimp – iarna este alba, iar vara este maro, şi este unul dintre cele mai dragalaşe animale de pe insula. Islanda este cunoscuta şi pentru caii salbatici, care s-au adaptat perfect în peisajul vulcanic. Partea buna a lucrurilor este ca în Islanda nu exista ţânţari. Fenomen pe care oamenii de ştiinţa nu îl pot explica, de vreme ce în Groenlanda vecina aceste insecte exista în numar mare.
În Islanda nu exista sistem de transport feroviar. Si niciun McDonald’s şi niciun Starbucks. Însa turiştii straini se pot delecta cu bunataţile locale. Cafeaua islandeza este un exemplu. Sau skyr, un iaurt cremos, care face concurenţa mai celebrului iaurt grecesc.
În 2008, Islanda a fost prima ţara europeana care a intrat în colaps economic, dupa prabuşirea sistemului bancar. A fost una dintre cele mai puterice caderi economice din acea peruoada. Cu toate acestea, revenirea a fost remarcabila. În doar câţiva ani, Islanda a revenit pe creştere economica, iar salariile au crescut din nou. Datoria publica este în limite, iar Guvernul a platit deja ajutorul financiar luat de a FMI. Cum au reuşit acest lucru? Au lasat bancile sa dea faliment, au bagat la închisoare câţiva bancheri şi au devalorizat masiv moneda naţionala. Aceste masuri au produs drame pe termen scurt, dar s-au dovedit o meroda eficienta de a reveni pe linia de plutire.
Islandezii sunt şi printre cei mai deştepţi pamânteni. Islanda are o rata de alfabetizare de 99%, una dintre cele mai ridicate din lume. De altfel, tipareşte şi cele mai multe carţi decât oricare alta ţara – cinci titluri la mia de cetaţeni. Iar de Craciun, islandezii nu-şi ofera alt cadou în afara de carţi.