„Presedintele Vladimir Putin va distruge vietile mai multor oameni dincolo de campul de lupta si la o scara pe care pana si el va ajunge sa o regrete”, scrie The Economist intr-o analiza intitulata „Catastrofa alimentara iminenta”. Daca razboiul va continua si cum resursele Ucrainei si Rusiei sunt limitate, sute de milioane de oameni vor cadea in saracie, incertitudinea politica se va raspandi iar oamenii vor muri de foame.
Razboiul pornit de Rusia impotriva Ucrainei dureaza deja de aproape trei luni. Milioane de ucraineni si-au parasit casele si au fugit in tarile vecine, inclusiv in Romania, iar numarul mortilor, inclusiv civili, se ridica deja la cateva mii.
Dincolo de tragediile de pe frontul deschis de Rusia, odata cu invadarea Ucrainei victima a picat intreaga lume. Rusia a blocat porturile Ucrainei la Marea Neaga si, implicit, exporturile de cereale. David Beasley, directorul executiv al Programului Alimentar Mondial (WFP), din cadrul ONU, avertiza pe 19 mai ca milioane de oameni din intreaga lume vor ajunge in pragul foametei daca porturile Ucrainei nu vor fi redeschise pentru a permite transportul de cereale.
Sistemul alimentar global este oricum deja slabit de pandemia de COVID-19, de schimbarile climatice si de o insecuritate energetica, scrie publicatia financiara. Razboiul inrautateste si mai mult criza alimentara in conditiile in care Rusia si Ucraina impreuna asigura 12% din comertul cu cereale la nivel mondial si sunt printre primele cinci state exportatoare de cereale.
„Putin sa nu foloseasca mancarea ca arma”
Preturile cerealelor au crescut de la inceperea razboiului, iar asta a dus la cresterea preturilor alimentelor de baza. Consecinta este ca tot mai multi oameni risca sa ajunga in pragul foametei: aproape 250 de milioane, arata The Economist.
„Putin nu ar trebui sa foloseasca mancarea drept arma. Liderii lumii trebuie sa vada foametea ca o problema globala ce necesita urgent o solutie globala”, noteaza publicatia britanica.
Rusia si Ucraina asigura 28% din graul comercializat in toata lumea, 29% din orz, 15% din porumb si 75% din uleiul de floarea soarelui, potrivit revistei financiare. Cele doua tari contribuie cu jumatate din cereale importate de Lebanon si Tunisia si doua treimi din cele importate de Libia si Egipt.
Exporturile din Ucraina hranesc, asadar, 400 de milioane de oameni. Dar razboiul a intrerupt aprovizionarile.
Publicatia financiara atrage insa atentia ca Programul Alimentar Mondial (WFP) a averizat inca dinainte de razboi ca 2022 va fi un an dificil, din cauza lipsei de precipitatii in China, cel mai mare producator de grau, si temperaturilor extreme din India, al doilea mare producator. Lipsa de precipitatii ameninta si alte state, de la SUA pana la Franta, mai arata analiza.
„Toate astea au un afect cumplit asupra celor nevoiasi. Gospodariile din tarile aflate in dezvoltare cheltuie 25% din bugetele lor pe mancare, iar cele din regiunea subsahariana a Africii, pana la 40%. In tarile importatoare de cereale, guvernele nu-si permit subventii pentru a-i ajuta pe cei in nevoie”, scrie The Economist.
Fermierii nu au unde sa-si depoziteze urmatoarea recolta, nu au nici combustibil si nici forta de munca
Iar criza se accentueaza. Ucraina a exportat mare parte din recolta de vara trecuta inainte de razboi, in timp ce Rusia inca mai vinde din ea, desi greu, din cauza costurilor foarte mari si a riscurilor la care sunt supusi cei care transporta cerealele. Cu toate astea, silozurile care nu au fost afectate de bombardamente, in Ucraina, sunt pline de porumb si orz, iar femierii nu au unde sa-si depoziteze urmatoarea recolta, care va incepe la finalul lunii iunie si care ar putea, din cauza asta sa putrezeasca. Apoi, nu au combustibil si nici forta de munca pentru a se ocupa de recolta de dupa.
Rusia, la randul ei, duce lipsa de seminte si pesticide, pe care le cumpara in mod obisnuit din Uniunea Europeana.
Mai multe tari au restrictionat exporturile de mancare din cauza cresterii preturilor la alimente provocata de criza din Ucraina. Printre ele, Argentina, Turcia, India, Indonezia, Serbia, potrivit CNBC. Este vorba in special despre cereale si ulei, dar si despre carne, fructe si legume.
Care e solutia
Aceste intreruperi sunt in primul rand rezultatul invaziei lui Putin in Ucraina, sanctiunile impuse de alte state doar au intensificat consecintele, scrie The Economist. „Intre timp, multi oameni vor suferi de foame, iar unii dintre ei vor muri”, noteaza publicatia, care subliniaza ca toate statele ar trebui sa lucreze impreuna.
Iar primul pas este sa-si tina pietele deschise, la fel cum a facut Indonezia, sursa a 60% din uleiul de palmier vandut la nivel mondial, care a dat temporar drumul la exporturi.
Europa ar trebui sa ajute Ucraina, transportandu-i cerealele cu trenul sau camioanele in Romania sau in tarile baltice, chiar daca cel mai optimist scenariu spune ca doar 20% din productie va putea ajunge asa. Si tarile importatoare au nevoie de ajutor, ca sa nu fie atat de afectate de facturi. Proviziile urgente de cereale ar trebui, de asemenea, sa mearga doar la cei foarte saraci, iar ceilalti, sa fie ajutati poate de Fondul Monetar International.
Analistii mai spun ca o varianta de ajutor este si redeschiderea porturilor. 25 de milioane de tone de porumb si grau, echivalentul consumului anual din tarile subdezvoltate, au ramas blocate in Ucraina. In conditiile astea, noteaza publicatia, Rusia trebuie sa permita Ucrainei transporturile de cereale, iar Ucraina, sa scoata minele din apropierea Odesei.
Asta nu va fi usor, pentru ca Rusia se straduieste sa sugrume economia Ucrainei, in timp ce Ucraina, la randul sau, ezita sa indeparteze minele din apa. „Va fi o provocare pentru celelalte state sa le convinga sa renunte. Dar asigurarea hranei pentru o lume fragila este responsabilitatea tuturor”, conchide The Economist.
Pe Telegram-ul Pro TV Chisinau gasiti imaginile, dar si stirile momentului din Moldova si din intreaga lume! Fii reporter Pro TV. Daca ai surprins imagini care pot deveni o stire, ni le poti trimite pe Viber, Whatsapp sau Telegram la numarul 079400508.