Moldova se teme ca ar putea fi victima unei lovituri de stat din partea Rusiei, dar Occidentul se uneste in jurul micutei foste republici sovietice, scrie The economist.
Pe 9 februarie, Volodimir Zelenski, presedintele Ucrainei, a declarat ca si-a informat omologul sau moldovean despre un complot rusesc de distrugere a guvernului ei pro-occidental. O zi mai tarziu, o racheta rusa a strabatut spatiul aerian moldovenesc in drum spre o tinta din Ucraina. In aceeasi zi, Natalia Gavrilita, premierul Republicii Moldova, si-a dat demisia. Cu toate acestea, cauza caderii ei nu a fost amenintarea din partea Rusiei, ci mai degraba cresterea inflatiei, care a facut ca un numar imens de moldoveni sa se chinuie sa-si plateasca facturile.
Dorin Recean, inlocuitorul Nataliei Gavrilita – in asteptarea confirmarii parlamentare – spune ca cresterea salariilor este o prioritate.
Totodata, el subliniaza ca intarirea apararii Moldovei este alta. In ultimele saptamani, oficialii moldoveni au facut apel la Occident pentru ajutor pentru a asigura cerul practic neaparat al tarii. Dar alocarea de resurse pentru reconstruirea capacitatilor de aparare micute ale Moldovei este controversata atunci cand costul vietii este principala preocupare a celor mai multi.
In acest an, bugetul apararii Republicii Moldova va creste cu 68% fata de 2022. Suma este inca mica; aproximativ 75 de milioane de euro (80 de milioane de dolari), sau 0,55% din PIB, potrivit lui Anatolie Nosatii, ministrul Apararii. Glumeste ca nu-si poate permite nici macar sa schimbe harta Europei din epoca sovietica care ii domina biroul. Singurele tancuri ale tarii sunt piese de muzeu si abia jumatate din cei 6.500 de soldati ai sai sunt profesionisti. In cazul in care izbucneste razboiul, politia plus politistii de frontiera plus rezervele ar putea creste numarul de barbati sub arme la 45.000, dar acestia ar fi prost echipati si nu ar beneficia de sprijin aerian. La randul ei, Rusia are 1.500 de militari (majoritatea recrutati local) stationati in Transnistria, o regiune separatista din estul Moldovei pe care Kremlinul o sponsorizeaza.
Pe 2 februarie, Serghei Lavrov, ministrul rus de externe, a spus ca „Occidentul” dorea ca Moldova „sa joace rolul viitoarei Ucraine”. Astfel de amenintari ascunse anterioare i-au ajutat pe prietenii Moldovei sa-i vina in ajutor. In iunie anul trecut, tara a devenit candidat oficial la aderarea la Uniunea Europeana, iar UE a promis acum 40 de milioane de euro in ajutor militar neletatal pentru lucruri precum dronele si apararea cibernetica. Germania furnizeaza 19 vehicule blindate de transport de trupe, iar o delegatie a Ministerului Apararii britanic va vizita Chisinaul, capitala, saptamana aceasta. In perioada 14-15 februarie, o reuniune a ministrilor apararii nato este asteptata sa aprobe un alt plan pentru a ajuta Republica Moldova sa-si intinereasca apararea.
S-ar putea ca si pe plan intern lucrurile sa se schimbe. Desi conducerea Transnistriei a prosperat sub umbrela Rusiei, Alexandru Flenchea, consilierul prim-ministrului in exercitiu pentru regiunea separatista, spune ca razboiul din Ucraina a schimbat totul. Oficialii moldoveni sunt in contact intens, chiar daca discret, cu liderii din Transnistria; Domnul Flenchea spioneaza o deschidere pentru o posibila solutionare a conflictului.
Majoritatea liderilor din Transnistria sunt mai interesati de bani decat de Rusia, considera el, oricat de ostila ar fi retorica lor. In trecut, o parte profitabila a provenit din contrabanda in si din Ucraina, dar razboiul a inchis acum acea granita. Rusii „nu mai sunt protectie” pentru localnici, spune domnul Flenchea; intr-adevar, ele sunt din ce in ce mai „o problema potentiala”.
Una dintre constrangerile domnului Nosatii in cautarea ajutorului din strainatate este ca Constitutia Republicii Moldova o angajeaza la neutralitate. Luna trecuta, Maia Sandu, presedintele, a spus: „exista o discutie serioasa... despre capacitatea noastra de a ne apara, daca o putem face singuri sau daca ar trebui sa facem parte dintr-o alianta mai mare”. Dar moldovenii ar respinge aproape sigur aderarea la nato daca s-ar organiza astazi un referendum. Un oficial guvernamental spune ca liderii tarii vad ca misiunea lor sa inceapa sa schimbe opinia publica, dar ca este greu. „Avand in vedere inflatia si veniturile scazute, oamenii spun: „Cel mai bun mod de a evita razboiul este sa fii neutru”,” spune el.
Cand fortele ruse au impins in sudul Ucrainei in urma cu un an, mai multi oficiali moldoveni se asteptau ca tancurile lor sa se rostogoleasca in Chisinau si sa instaleze un regim marioneta pro-rus in cateva zile. Aceasta teama a disparut, spune dl Nosatii. Dar, adauga el, problema securitatii nu este doar inlocuirea echipamentului militar sovietic invechit al Moldovei. „Este mai mult despre razboiul hibrid pe care Rusia il foloseste impotriva Moldovei”, spune el. Aceasta include „dezinformarea, stirile false, atacurile cibernetice si tot ceea ce va discredita guvernul si va crea conditiile pentru a schimba partidul nostru de conducere intr-unul mai pro-rus”. Pe 13 februarie, doamna Sandu a spus ca Rusia comploteaza sa sponsorizeze proteste violente in vederea rasturnarii guvernului. Ea a spus ca procurorii si speriatii au nevoie de mai multe puteri pentru a combate amenintarea Kremlinului.
Moldova a fost de mult divizata puternic. Influenta propagandei rusesti este „uriasa”, spune Valeriu Pasa, presedintele Watchdog.md, un think-tank. Dar sondajele de opinie arata ca moldovenii au adesea opinii confuze si contradictorii. Pasa spune ca atacul Rusiei asupra Ucrainei a dus la o schimbare dramatica a opiniilor: Vladimir Putin ramane cel mai popular politician strain, dar ratingurile sale au scazut. La sfarsitul anului trecut, peste 70% dintre moldoveni au spus ca considera ca tara lor ar trebui sa-si intareasca armata. Prietenii Rusiei din Moldova si purtatorii de cuvant ai lor din presa sunt ostili ideii. Acesta pare a fi un motiv bun pentru a o face.