Pentru Putin, riscurile politice sunt in crestere pe masura ce armata ucraineana isi lanseaza indelung asteptata ofensiva menita sa scoata Rusia de pe teritoriul pe care aceasta tara si l-a anexat ilegal anul trecut, iar presedintele rus a recunoscut „eventualitatea unei ofensive” a Kievului, scrie The Washington Post, citata de Rador, transmite g4media.ro.
Potrivit unor surse apropiate, la nivelul mai marilor rusi se manifesta o ingrijorare legata de forta de atac a armamentului occidental de care dispune Ucraina, ei temandu-se totodata ca podul terestru pe care Moscova si l-a trasat din sud-estul Ucrainei spre Crimeea ar putea fi retezat, afectand Kremlinul la nivel militar si moral.
In plus, frictiunile interne intre sefii de pe campul de lupta, atacurile cu drone asupra Moscovei si valul fara precedent de incursiuni ale unor grupari paramilitare in regiunile vestice ale Rusiei de la frontiera cu Ucraina ridica semne de intrebare in privinta capacitatii lui Putin de a mai putea controla situatia, dupa cum afirma o serie de membri ai elitelor rusesti care, de teama unor represalii, au facut o serie de declaratii dorind sa isi pastreze insa anonimatul.
„Pentru autoritati, asta este o mare problema”, a declarat un membru ar cercurilor diplomatice rusesti la curent cu problema.
Semnele unor tensiuni crescande au aparut in aceasta luna, din momentul cand un membru influent al parlamentului rus, Konstantin Zatulin – totodata un apropiat al conducerii Serviciului Federal de Securitate – biroul rusesc de informatii – a declarat la o conferinta pe tema viitorului Ucrainei ca, pana acum, Rusia a esuat in privinta tuturor obiectivelor stabilite, iar unele dintre ele au devenit „lipsite de sens”.
„Care au fost obiectivele stabilite la inceputul operatiunii militare speciale?”, a intrebat Zatulin, apeland la termenul folosit de Kremlin pentru acest razboi. „Va aduceti cu totii aminte – denazificarea, demilitarizarea si neutralitatea Ucrainei, precum si apararea locuitorilor din Donetk si Luhansk. Care din toate aceste obiective a fost atins? Nici macar unul”. Purtatorul de cuvant al lui Zatulin nu a raspuns cererii de face mai multe comentarii.
„La nivelul elitelor, starea de spirit este foarte sumbra”, afirma Tatiana Stanovaia, fondatoarea R-Politik, o firma de analiza politica. „Ei nu mai inteleg care sunt planurile lui Putin si se indoiesc de faptul ca el ar mai gestiona situatia intr-un mod adecvat. Toate astea se intampla de multa vreme, dar ingrijorarea este in crestere”.
Oficialul cu bune relatii in cercurile diplomatice rusesti, care a ramas in contact cu oameni din guvern, afirma ca, saptamana trecuta, atmosfera a devenit si mai incarcata dupa aparitia propunerilor occidentale vizand un acord de securitate pe termen lung cu Ucraina. Un asemenea acord i-ar garanta Kievului aprovizionarea cu armament timp de mai multi ani, demersul constituind o alternativa la aderarea imediata a tarii la NATO.
„Asta e prima ingrijorare a conducerii ruse”, afirma persoana. „Daca vor fi livrate arme de actualitate, iar armata ucraineana va fi utilata cu armament modern – chiar si fara o aderare oficiala – in aceasta situatie, Ucraina poate fi pentru Rusia o amenintare existentiala”.
„Mie mi se pare ca asta incurajeaza si mai mult Rusia sa isi continue operatiunea militara”, a mai adaugat persoana.
Putin parea sa conteze pe o diminuare a hotararii Occidentului de a mai sprijini Ucraina, in special din cauza alegerilor prezidentiale din 2024, din SUA, unde o minoritate de republicani s-a pronuntat impotriva continuarii unui ajutor substantial acordat Ucrainei. La Moscova, aceasta presupunere macina, afirma apropiatii.
O serie de „semnale modeste” au dat de inteles ca Rusia ar putea dori sa faca unele compromisuri, a declarat o persoana cu stranse relatii in cercurile diplomatiei ruse. In aceasta luna, Margarita Simonian, sefa dura de obicei a canalului RT, televiziunea propagandei de stat, a pledat pentru inghetarea conflictului pe actualele linii ale frontului si pentru organizarea unui referendum in regiunile ocupate, din care sa reiasa daca locuitorii din zona vor sa faca parte din Rusia sau din Ucraina. Ea a avertizat ca, in caz contrar, Ucraina va apela cu siguranta la armele cu raza lunga de actiune pe care le-a primit din partea aliatilor occidentali ca sa atace teritoriul rus.
„Este vorba, cu siguranta, de o revizuire a pozitiei rusesti”, a declarat acelasi membru al cercurilor diplomatice.
Dar altii au avertizat ca vorbele lui Simonian nu sunt altceva decat o noua propaganda a Kremlinului, din cauza ca orice tentativa de inghetare a conflictului nu ar fi menita decat sa ofere armatei ruse mai mult timp pentru a se putea reinarma ca sa atace din nou.
„La Kremlin, toata lumea intelege care ar fi pericolul unei contraofensive ucrainene”, a mai spus Stanovaia. „Inghetarea actualei situatii e foarte convenabila, oferindu-i lui Putin tocmai timpul de care nevoie pentru ca Ucraina si Occidentul sa-si slabeasca zelul si unitatea”.
Chiar daca, in ultimele zile, regiuni rusesti de la frontiera, cum ar fi Belgorodul, au devenit tinta unor atacuri mai intense cu obuze si drone, Kremlinul a cautat sa minimalizeze impactul acestor incursiuni, limitandu-se sa prezinte un minim de reportaje despre atacuri la televiziunea de stat. Totusi, nemultumirile sunt in crestere.
„Cat o sa mai dureze asta?!!! Mai intai, zonele de frontiera… acum, marginea Belgorodului”, a declarat un localnic intr-un mesaj online. „Am sprijinit Operatiunea Militara Speciala pentru ca am crezut ca astfel raul va fi indepartat de la frontierele noastre, dar s-a intamplat exact contrariul”.
Un alt localnic s-a intrebat: „Ce crede Putin? Ce hotaraste ?”
„Atacurile cu drone de la Moscova, care vizeaza zone rezidentiale in care locuiesc membri ai elitelor ruse, incep sa aiba un foarte serios impact psihologic asupra oamenilor”, afirma un om de afaceri rus, mai ales din cauza ca, in capitala, razboiul parea deseori pana nu demult nimic altceva decat un zgomot de fond. Intensificarea atacurilor ar putea intari pozitia durilor care pledeaza pentru instaurarea legii martiale si pentru inchiderea frontierelor ruse, putand totodata spori lupta celor care cauta sa isi pastreze pozitiile si averile, mai spune el.
Tiradele publice ale lui Evgheni Prigojin, sef al grupului de mercenari Wagner si totodata un aliat apropiat al lui Putin, impotriva conducerii armatei ruse din cauza esecurilor din razboi servesc ca „supapa de depresurizare” si au loc cu permisiunea lui Putin, intrucat aceste critici sunt transmise prin intermediul unei persoane care se considera un patriot, afirma Stanovaia.
Dar „la un moment dat”, toate aceste lupte intestine intre factiuni ale elitei din jurul lui Putin „ar putea scapa de sub control”, sustine Serghei Markov, un consultant politic in relatii cu Kremlinul.
Kremlinul cauta sa minimalizeze atacurile transfrontaliere, fiind constient ca ele nu sunt altceva decat niste tentative prin care Kievul cauta sa indeparteze trupele rusesti de pe pozitiile de aparare a frontului, mai spune Markov. In schimb, Moscova cauta sa previna contraofensiva ucraineana, dupa care sa profite de sansa oferita de un adversar slabit ca sa cucereasca si mai mult teritoriu, afirma el.
Rusia spera ca lunile, care i-au trebuit Ucrainei ca sa-si lanseze contraofensiva, sa-i intareasca pozitiile. Doar i-au trebuit luni de zile ca sa-si asigure pozitii defensive si sa astearna terenuri minate, silind astfel armata ucraineana sa se apropie de front „in coloane” care, pana acum, au fost usor de depistat si de lovit prin atacuri de artilerie, subliniaza Markov.
Dar, mai spune Markov, ceea ce nu se pomeneste in toate aceste analize este teama legata de o eventuala reaparitie a problemelor care, luna trecuta, au silit Rusia sa se retraga haotic din jurul Harkivului din momentul cand proasta gestionare a situatiei si comunicatiile defectuoase dintre diversele unitati au creat mari probleme, fisurand riposta ruseasca.
Cu cat dureaza mai mult razboiul, cu atat conflictul „se transforma pentru rusi intr-o problema personala”, fiindu-le mai greu „sa contemple” retragerea fortelor ruse, indiferent de cat de ferma ar fi convingerea elitelor ruse ca invazia a fost o mare greseala, crede un miliardar rus.
„Daca iti moare vreo ruda, vrei s-o razbuni. Nimanui nu ii pasa cine a inceput conflictul”, spune el. „Oricine intelege ca razboiul nu si-a atins obiectivele. Dar asta n-are sa influenteze continuarea razboiului. E foarte greu de oprit… Totul depinde de rezultatul contraofensivei”.
In general, Stanovaia e de acord cu aceasta afirmatie, dar spune ca, desi, cel putin deocamdata, Putin ramane imun la febra razboiului si in fata fermei convingeri, manifestate de cea mai mare parte a elitei de la Moscova, potrivit careia Rusia nu poate pierde din cauza ca detine armament nuclear, mersul conflictului ar putea avea astfel, pentru pozitia presedintelui, niste consecinte inca neprevazute.
„Daca Rusia isi pierde coridorul spre Crimeea, lovitura ar fi foarte serioasa”, spune ea. „Toata lumea stie cat de important este el pentru Putin or, asta ar insemna ca, din nou, Putin nu a calculat corect situatia si, din nou, nu a stapanit-o. Asta ar insemna un esec foarte grav”.
Pe Telegram-ul Pro TV Chisinau gasiti imaginile, dar si stirile momentului din Moldova si din intreaga lume! Fii reporter Pro TV. Daca ai surprins imagini care pot deveni o stire, ni le poti trimite pe Viber, Whatsapp sau Telegram la numarul 079400508.