Toti cei 120.000 de etnici armeni din Nagorno-Karabah vor pleca in Armenia, deoarece nu vor sa traiasca in cadrul Azerbaidjanului si se tem de o epurare etnica, a declarat duminica conducerea regiunii separatiste pentru Reuters. Anuntul vine dupa ce separatisii din Nagrono-Karabah au pierdut razboiul-fulger declansat de Azerbaidjan saptamana aceasta, in ceea ce pare finalul unui conflict care dateaza de la caderea Uniunii Sovietice, scrie hotnews.ro.
Premierul Armeniei a declarat, de asemenea, ca armenii din Karabah vor parasi probabil regiunea si ca tara sa este pregatita sa ii primeasca.
Armenii din Karabah, un teritoriu recunoscut la nivel international ca parte a Azerbaidjanului, dar care anterior scapase de sub controlul autoritatilor de la Baku, au fost fortati sa declare incetarea focului la 20 septembrie, dupa o operatiune militara fulger de 24 de ore a armatei azere, mult mai numeroasa.
Azerbaidjanul sustine ca le va garanta drepturile si va integra regiunea, dar armenii spun ca se tem de represiune.
„Cei vinovati pentru soarta noastra vor trebui intr-o zi sa raspunda in fata lui Dumnezeu”
„Poporul nostru nu vrea sa traiasca ca parte a Azerbaidjanului. Nouazeci si noua virgula noua la suta prefera sa paraseasca pamanturile noastre istorice", a declarat pentru Reuters David Babayan, consilier al lui Samvel Shahramanyan, presedintele autointitulatei Republici Artsakh.
„Soarta bietilor nostri oameni va ramane in istorie ca o dezonoare si o rusine pentru poporul armean si pentru intreaga lume civilizata", a mai spus Babayan.
„Cei vinovati pentru soarta noastra vor trebui intr-o zi sa raspunda in fata lui Dumnezeu pentru pacatele lor", a adaugat el.
Luptatorii de etnie armeana au inceput sa-si predea armele, a declarat Babayan. El a spus ca nu este clar cand va pleca populatia prin coridorul Lachin, care leaga teritoriul de Armenia, unde premierului Nikol Pashinyan i s-a cerut demisia pentru ca nu a reusit sa salveze Karabahul.
Intr-un discurs adresat natiunii, Pashinyan a declarat ca a sosit o parte din ajutorul umanitar, dar ca armenii din Karabakh se confrunta in continuare cu „pericolul unei epurari etnice".
„Daca nu sunt create conditii reale de viata pentru armenii din Nagorno-Karabah in casele lor si mecanisme eficiente de protectie impotriva epurarii etnice, atunci creste probabilitatea ca armenii din Nagorno-Karabah sa considere evacuarea din tara lor ca fiind singura cale de iesire", a spus el.
Armenia „ii va primi cu dragoste pe fratii si surorile noastre din Nagorno-Karabah", a declarat Pashinyan, potrivit agentiei ruse de stiri TASS.
Se pune capat unuia dintre „conflictele inghetate” de dupa caderea URSS
Un exod in masa ar putea schimba echilibrul delicat al puterii in regiunea Caucazului de Sud, un mozaic de etnii strabatut de conducte de petrol si gaze, unde Rusia, Statele Unite, Turcia si Iranul se lupta pentru influenta.
Victoria Azerbaidjanului de saptamana trecuta pare sa puna capat in mod decisiv unuia dintre „conflictele inghetate" vechi de zeci de ani de la dizolvarea Uniunii Sovietice.
Presedintele Ilham Aliyev a declarat ca mana sa de fier a anulat ideea unui Karabah independent de etnie armeana in istorie si ca regiunea va fi transformata intr-un „paradis" ca parte a Azerbaidjanului.
Armenia afirma ca peste 200 de persoane au fost ucise si 400 ranite in operatiunea militara azera. Soarta populatiei de etnie armeana a starnit ingrijorare la Moscova, Washington si Bruxelles.
O istorie complicata
Nagorno-Karabah, cunoscut sub numele de Artsakh de catre armeni, se afla intr-o zona care, de-a lungul secolelor, s-a aflat sub stapanirea persilor, turcilor, rusilor, otomanilor si sovieticilor.
A fost revendicata atat de Azerbaidjan, cat si de Armenia dupa caderea Imperiului Rus in 1917. In perioada sovietica, a fost desemnata ca regiune autonoma in cadrul Azerbaidjanului.
Pe masura ce Uniunea Sovietica s-a destramat, armenii de acolo au scapat de controlul azerilor si au preluat teritoriul in ceea ce este cunoscut acum ca Primul Razboi din Karabah.
In perioada 1988-1994, aproximativ 30.000 de persoane au fost ucise si peste un milion de oameni, majoritatea azeri, au fost stramutati.
In 2020, dupa zeci de ani de incaierari, Azerbaidjanul, sustinut de Turcia, a castigat in mod decisiv cel de-al doilea razboi din Karabah, care a durat 44 de zile, recucerind teritoriu din Karabah si din imprejurimi.
„Garantiile” Rusiei nu au valorat nimic
Acest razboi s-a incheiat cu un acord de pace mediat de Rusia, acuzata de armeni ca nu a pus in aplicare garantiile pe care le oferise, desi are in regiune 2.000 de membri ai fortelor de mentinere a pacii.
Rusia a precizat ca, in conformitate cu termenii incetarii focului, pana sambata au fost predate sase vehicule blindate, peste 800 de arme de calibru mic, arme antitanc si sisteme portabile de aparare antiaeriana, precum si 22.000 de cartuse.
Pashinyan, care a acuzat in mod public Rusia ca nu sprijina Armenia, a declarat vineri ca in Armenia a fost pregatit spatiu pentru 40.000 de persoane din Karabah.
Azerbaidjanul, care este majoritar musulman, a spus ca armenii, care sunt crestini, pot pleca daca doresc.
Aproximativ 20 de ambulante urmeaza sa evacueze o parte dintre ranitii din Nagorno-Karabah in Armenia, a declarat pentru Reuters o sursa umanitara care a vorbit sub protectia anonimatului.
Armenia a cerut sambata, de la tribuna Adunarii Generale trimiterea „imediata" in Nagorno Karabah a unei misiuni ONU pentru a monitoriza situatia pe teren, in timp ce Azerbaidjanul a promis ca armenii din regiunea secesionista vor fi tratati ca „cetateni egali"