Joe Biden incheie anul cu cel mai prost rating de popularitate inregistrat vreodata de un presedinte american in epoca moderna. Potrivit unui sondaj Gallup, doar 39% dintre americani aproba actiunile sale. Niciunul dintre predecesorii sai nu a avut un consens atat de mic. Donald Trump a terminat cu un an inaintea alegerilor pentru un posibil al doilea mandat (ceea ce nu s-a intamplat) cu un rating de popularitate de 45%. Barack Obama in 2011, inainte de a fi reales, avea 43%. Pana si Jimmy Carter in 1979, inainte de a pierde provocarea in fata lui Ronald Reagan, avea un indice mai bun: 54%. Biden se descurca mai prost decat toti si risca mult la urmatoarele alegeri prezidentiale. Cel mai probabil rival al sau, Donald Trump, il devanseaza in toate sondajele. Potrivit ultimului sondaj Reuters/Ipsos de la inceputul lunii decembrie, magnatul are cu doua puncte mai mult decat Joe Biden, scrie g4media.ro
Ingrijorat de un declin care pare de neoprit, furios de lipsa de actiunea a colaboratorilor sai, presedintele si-a convocat echipa electorala la Casa Alba (asa cum a scris si Washington Post pe 18 decembrie). Cei care au participat la intalnire au descris furia si uimirea lui Biden, incapabil sa inteleaga de ce numerele in crestere al economiei nu dau un impuls la fel de puternic popularitatii sale. In trecut s-a spus deseori ca inflatia era cea care ii ingrijora pe americani. Numai ca acum, inflatia este sub 3%. Se mai spunea si ca incertitudinea cu privire la munca alimenta anxietatea. Insa piata muncii este in plina expansiune si, doar in luna noiembrie, economia SUA a creat aproape 200 de mii de noi locuri de munca. In plus urgenta Covid a fost depasita, nimeni nu-si mai aminteste impresia proasta a retragerii din Afganistan, iar cele doua razboaie in desfasurare nu pot avea vreo influenta asupra consensului politic al unui presedinte (de altfel politica externa nu a fost niciodata in topul preocuparilor americanilor). In ceea ce priveste imigratia, actualul presedinte a confirmat mai mult sau mai putin majoritatea masurilor aprobate de Trump si este gata sa discute cu republicanii despre o noua represiune la granita de sud.
De-aici si furia si uimirea lui Biden. Daca lucrurile nu stau atat de rau, atunci de ce ratingul sau ramane atat de scazut? De ce americanii continua sa-i intoarca spatele? Nu se stie ce raspunsuri i-au fost oferite de catre echipa care il urmareste in campania electorala. Si nici ce se va face pentru a se incerca schimbarea acestei situatii.
Insa putem gasi cateva ipoteze – in special trei – care pot devoala cauza acestei lipse de popularitate.
Prima isi are radacinile in istoria sa. Astazi, Biden este nepopular, insa Biden nu a fost niciodata un politician cu adevarat popular. Desigur, timp de 36 de ani a fost senator de Delaware. Dar putini, in afara Delaware-ului (al doilea cel mai mic stat din SUA), i-au consemnat prezenta si mai ales mandatul lung. Mai mult decat militantismul sau progresist pasionat, el s-a caracterizat prin capacitatea sa de a stapani procedurile Senatului si echilibrul de putere in randul democratilor. Campania lui prezidentiala din 1988 s-a incheiat fara glorie sub un val de acuzatii de plagiat (de la copierea a cinci pagini dintr-un revista de drept pentru teza sa de doctorat, pana la sectiuni intregi din discursurile lui Neil Kinnock si Robert Kennedy).
Cealalta campanie prezidentiala, din 2008, s-a incheiat aproape imediat, dupa un modest loc al cincilea in caucusurile din Iowa.
Putini isi amintesc astazi, insa Barack Obama l-a ales pe Joe Biden drept adjunct tocmai din cauza profilului sau prea putin interesant. Biden a fost democratul moderat, alb si de cursa lunga capabil sa navigheze in meandrele Washingtonului. Era un deputat care trebuia sa linisteasca acele sectoare politice si sociale ingrijorate de ascensiunea primului presedinte negru si aparent radical. Era un deputat care in niciun caz nu l-ar fi putut umbri pe noul presedinte. Obama stia asta si de aceea l-a ales. Acest lucru nu exclude faptul ca, in cei opt ani de mandat, Obama si Biden au dezvoltat o puternica legatura personala si ca Biden a fost un consilier important al lui Obama.
Numai ca Biden a fost intotdeauna un actor secundar si niciodata un protagonist. Un om al establishment-ului, nu un politician carismatic si vizionar. Acestea sunt si motivele pentru care a devenit candidat la presedintie in 2020. Campania sa a inceput in liniste, in comparatie cu cele mult mai stralucitoare ale lui Bernie Sanders si Pete Buttigieg. Dupa rezultatul din New Hampshire (unde s-a plasat doar pe locul cinci) multi au vorbit chiar despre pensionarea lui. In cele din urma, fiabilitatea sa, capacitatea de a se plasa in centrul spectrului democratic si relatiile sale consolidate cu marii finantatori l-au repus in joc si l-au relansat ca o alegere rezonabila.
A fost un pariu castigat. Dupa patru ani de Trump, America a vazut in Biden omul capabil sa restabileasca o oarecare pace si echilibru. Cu toate acestea, nu a fost o alegere facuta din inima si cu pasiune. A fost o alegere alimentata de oboseala si de anxietatea pentru viitor. Iar astazi, cand oamenii spun ca Joe Biden nu este ”popular”, uita sa spuna ca de fapt Joe Biden nu a fost niciodata cu adevarat un politician ”popular”. La doua saptamani dupa ce si-a inaugurat presedintia in februarie 2021, New York Times a publicat cifre care aratau ca popularitatea lui Biden (la inceputul mandatului) a fost cu mult mai mica decat cea a lui Obama.
Varsta este al doilea motiv al dificultatilor actualului presedinte. Se spune des ca Biden este prea batran si ca varsta va fi un handicap major in realegerea sa. Varsta este cu siguranta un element semnificativ, insa nu trebuie sa uitam ca principalul sau adversar, Donald Trump, are 77 de ani si ca toata politica americana din ultimii ani a cunoscut o anumita ”senilizare”’si lipsa de schimbare generationala.
Al doilea motiv – problema imigratiei. Biden a ajuns la Casa Alba proclamand ca vrea sa schimbe radical alegerile lui Trump. In realitate, aceasta administratie a confirmat aproape tot ce a facut cea anterioara iar acum, pentru a obtine acordul republicanilor in vederea finantarii razboiului din Ucraina, Biden discuta despre posibilitatea facilitarii repatrierii migrantilor, despre introducerea permanenta a restrictiilor decise la momentul pandemiei si inasprirea criteriilor de obtinere a azilului. Incalcarea promisiunilor sale nu a castigat simpatia republicanilor, care continua sa-l considere prea slab in problemele de imigratie si, in cele din urma, l-a lipsit de sprijinul multor sectoare si minoritati progresiste. In 2020, Biden l-a invins pe Trump cu 20 de puncte la votul minoritatii. Astazi, explica un sondaj CNN/SSRS, cei doi sunt la egalitate de 48%.
Un discurs similar poate fi si pentru afro-americani. Alegatorii de culoare din Carolina de Sud au fost cei care au dat un nou impuls campaniei lui Biden din 2020. Si aici erau multe asteptari, pentru ca fusesera atat de multe promisiuni. In realitate nu s-a intamplat aproape nimic. Biden nu a reusit sa puna in aplicare planuri de anulare a datoriilor studentesti, o chestiune esentiala pentru multi tineri afro-americani, in multe state au fost adoptate masuri de limitare a votului persoanelor de culoare.au fost adoptate, iar reforma sectiilor de politie a ramas pe hartie. Este adevarat ca in mare parte, republicanii au fost cei care au deraiat planurile administratiei. Dar la fel de adevarat este si faptul ca exista o prapastie intre ceea ce s-a promis si ceea ce s-a realizat si aceasta prapastie alimenteaza un sentiment de frustrare, dezorientare si nemultumire in mari sectoare ale comunitatii negre. Un sondaj realizat luna aceasta de Associated Press/NORC arata ca 50% dintre afro-americani aproba actiunea lui Biden. In iulie 2021, procentul era de 86%.
In ultimele saptamani, acelasi sentiment de slabiciune se raspandeste si in ceea ce priveste razboiul din Gaza. Pe de o parte, Biden a continuat sa afirme sprijinul pentru operatiunea militara a Israelului. Pe de alta parte, cifrele victimelor palestinien si indignarea internationala au fortat administratia sa faca presiune, aproape mereu prin canale diplomatice private, asupra guvernului israelian. Acest lucru nu a avut niciun efect, dand Americii si lumii o impresie de ineficacitate si incertitudine. Potrivit unui sondaj New York Times, 57% dintre americani dezaproba actiunea lui Biden in Gaza, iar 46% cred ca Trump ar face o treaba mai buna.
Mai exista insa si un alt element care poate explica lipsa de popularitate a lui Biden acum, la sfarsitul anului 2023. Nu are nimic de-a face cu caracterul sau, cu orientarea sa politica, cu actiunile sale la Casa Alba. Are de-a face mai degraba cu America, cu o tara care in ultimii ani pare a fi din ce in ce mai divizata, incapabila sa-si stabileasca obiective comune si sa se regaseasca in jurul valorilor comune. Este un proces lung, care a prins contur in anii lui Bill Clinton, care s-a consolidat in timpul presedintiilor lui George W. Bush si Barack Obama si a explodat cu o violenta impresionanta in anii lui Donald Trump. Biden a candidat pentru Casa Alba cu promisiunea de a ”aduce pacea in America, pentru ca nu exista doua Americi, ci exista America”. Promisiunea a disparut curand. Pandemia s-a incheiat, inflatia a scazut, au reaparut locurile de munca.
Numai ca Biden nu a gasit raspunsuri la sentimentul de frica si disperare care sufla de ani de zile peste tara si peste poporul acesteia. Un esec care se regaseste in acel procent umilitor, de 38%, care descrie lipsa de pasiune a americanilor pentru presedintele lor si care alimenteaza o ipoteza de negandit pana acum ceva timp: retragerea lui Joe Biden, care nu mai corespunde caracteristicilor candidatului democrat la alegerile prezidentiale din 2024.