"O actiune militara impotriva Coreii de Nord nu e prima optiune, insa nici nu poate fi exclusa." Este declaratia lui Donald Trump dupa ce a discutat la telefon cu omologul sau chinez despre ultimul test nuclear comandat de liderul de la Phenian.
Programul de înarmare nucleara din Coreea de Nord a avansat nepermis de mult, spun analistii, si pentru ca serviciilor secrete occidentale le este aproape imposibil sa obtina vreo informatie despre ce se întâmpla acolo.
Dupa ce luna trecuta ameninta Phenianul cu “foc si furie”, Donald Trump pare ca a renuntat momentan la retorica belicoasa. Schimbarea de ton a venit dupa o lunga discutie telefonica purtata cu presedintele Chinei, unul dintre putinii aliati ai Coriei de Nord si un pion cheie în criza coreeana.
Donald Trump, presedintele Statelor Unite: “Am avut o discutie telefonica foarte buna. Am vorbit pentru mult timp. Presedintele Xi ar vrea sa faca anumite lucruri, dar nu stie daca le poate face. Dar nu vom tolera ce se întâmpla în Coreea. Cred ca presedintele Xi e de acord cu mine 100%. Am avut o discutie foarte, foarte sincera si intensa.”
Reporter: “Dle presedinte, luati în calcul o actiune militara în cazul Coreii de Nord?”
Donald Trump: “Nu e în mod cert prima noastra optiune, dar vom vedea ce se întâmpla.”
Celalalt jucator important, Rusia, a condamnat în mai multe rânduri testul nuclear al Coreii de Nord. Dar, insista presedintele rus, nici razboiul, nici sanctiunile nu reprezinta o solutie.
Vladimir Putin, presedintele Rusiei: “Cum îi spuneam unui coleg, nord-coreenii ar mânca iarba si tot n-ar renunta la programul lor nuclear pâna nu se simt în siguranta.”
Putin sustine ca negocierile ar putea rezolva totul si ca initiativa trebuie sa apartina Washingtonului. Unii analisti spun ca exact asta a urmarit Kim Jong-Un: sa negocieze direct cu cea mai mare putere a lumii, de pe pozitii de forta.
Kim Jong-Un nu s-a întâlnit niciodata cu liderul altui stat si n-a iesit din tara în cei sase ani de când e la putere. Cele mai de încredere informatii despre el vin de la excentricul baschetbalist Dennis Rodman, care se declara prietenul lui. Acest lucru arata cât de greu este pentru Occident sa afle ce se întâmpla în Coreea de Nord.
Bruce Klingner, fost sef al Departamentului Coreea din CIA: “Este extrem de greu, aproape imposibil. Nu ne putem infiltra, sigur ca iesim în evidenta din cauza caracteristicilor fizice. Si sud-coreenii care încearca sa infiltreze agenti au probleme: vorbesc dialecte diferite, au cuvinte diferite, pronuntie diferita.”
Informatori locali sunt greu de gasit pentru ca nord-coreenii care vorbesc cu strainii risca lagarul sau executia. Spionajul digital este practic lipsit de obiect: o fotografie din spatiu arata ca nord-coreenii abia daca au curent, nici vorba de internet sau telefonie. Iar regimul a învatat cum sa se apere de satelitii-spion.
Tony Shaffer, fost agent de spionaj militar: “Studiind felul cum atacam tintele, au învatat sa îngroape ce îi intereseaza în complexe subterane adânci. Unele resedinte oficiale sunt vizibile, dar de multe ori sunt îngropate atât de adânc, încât nu se pot vedea.”
În aceste conditii, Washingtonul este nevoit sa actioneze cu foarte putine informatii. Si nici nu e de mirare ca nord-coreenii s-au înarmat nestingheriti, în timp ce Occidentul le minimaliza sau ridiculiza testele.