A trecut ceva timp de cand intrebarea „Unde ma duc data viitoare in vacanta?” fie nu ne-am mai pus-o deloc, fie are raspunsuri limitate sau dubitative, din cauza pandemiei. COVID-19 continua sa afecteze masiv calatoriile obligand guvernele sa impuna interdictii si restrictii pentru deplasarile catre diverse destinatii. Totusi, pe masura ce vaccinarea continua, multi spera ca vor putea calatori din nou - poate nu chiar imediat, dar macar intr-un viitor apropiat.
Cand lumea se va deschide din nou, ne vom alege insa destinatiile de calatoriile tinand cont de o serie de factori, la care poate nu ne gandeam inainte de pandemie, arata Katerina Antoniou, lector pe turism la University of Central Lancashire, intr-un articol publicat in The Conversation.
Cum va arata turismul post-COVID
Desi inca sunt in vigoare o serie de restrictii de calatorie, agentiile de turism au inceput in ultima vreme sa se promoveze mai mult, asta pentru ca oamenii au inceput deja sa-si faca rezervari de vacante, privind cu incredere la viitor.
Conditiile de calatorie impuse de COVID-19 complica deplasarile intr-un viitor previzibil, incluzand eventual cerinta vaccinarii. Teama este ca o asemenea conditie va limita optiunile de deplasare in strainatate pentru oamenii care nu s-au vaccinat si ar putea impiedica inclusiv calatoriile interne.
Pe de alta parte, problemele economice vor afecta turismul la nivel mondial, pentru ca multi oameni si-au pierdut sursele de venit in timpul pandemiei.
Aceste doua provocari ne vor influenta deciziile atunci cand vom alege o vacanta.
Turism orientat catre individ
Pana cand nu va fi declarat sfarsitul pandemiei, vremurile in care alegem vacantele in functie de destinatia in care ne-ar placea sa fim sau in functie de atractiile turistice pe care am vrea sa le vedem au apus. In schimb, industria din domeniu, dar si turistii vor fi mult mai preocupati de satisfacerea unor nevoi personale. Astfel, turismul post-COVID se va concentra mai mult pe individ decat pe destinatii.
Confruntati cu dorinta de a calatori, dar si cu obstacole practice de a-si indeplini aceasta dorinta, este de asteptat ca oamenii sa faca alegeri mult mai bine cantarite. Turistii din era post-COVID vor fi mai putin dispusi sa faca compromisuri cu viitoarea lor vacanta. Vor avea asteptari mai mari in materie de servicii ale industriei ospitalitatii.
Iar pentru a se ridica la inaltimea asteptarilor, industria ospitatalitatii va trebui sa-si prioritizeze experientele, facilitatile si serviciile oferite in materie de wellness, sanatate si wellbeing in general. Va trebui, de asemenea, sa se ridice la standardele de igiena pe care turistii, fara indoiala, le vor cere.
Ca urmare, n-ar trebui sa ne surprinda daca vom vedea crescand in popularitate turismul pentru sanatate, turismul pentru wellness, turismul spiritual si posibil cel religios. Din cauza pandemiei, turistii vor acorda mai multa atentie ca niciodata acestor nevoi, fie ca este vorba de sanatate, de tratamente de lux, de urmarirea unor obiective pentru a avea o stare de bine fizica, intelectuala si spirituala, dupa un an de restrictii si lockdown. Este vorba, in final, de o regasire a sinelui,
Ce este „volunturismul”
Turismul va pune accent pe dezvoltarea umana, dar si pe dialog si impacare.
O buna parte din turismul post-COVID va avea ca prioritate nu atat destinatiile, cat oamenii.
Cei nerabdatori sa scape de distantarea fizica vor calatori cel mai probabil catre destinatiile unde se afla cei dragi, mai ales daca este vorba de expati, sau vor cauta noi relatii. Prin urmare, vor fi frecvente calatoriile pentru vizitarea prietenilor si rudelor, dar si pentru stabilirea unor noi legaturi umane.
S-ar putea astfel sa ia avant asa-numitul „volunturism” - o activitate turistica de nisa ce presupune, in mare, sa te oferi voluntar pentru o destinatie turistica straina unde sa faci munca umanitara. Cum sunt atatea tari in curs de dezvoltare lovite de pandemie, voluntariatul va fi nu numai de dorit, ci chiar necesar.
Ce presupune „turismul de impacare”
Turismul de impacare, pe de alta parte, se refera la vizitarea unor destinatii specifice pentru a vedea, prin studii sau cercetare, cum s-a ajuns acolo la pace, la impacarea comunitatii si cum este apreciata si celebrata aceasta stare. Tot sub aceasta umbrela, a turismului de impacare, se poate inscrie si propunerea ca turistul insusi sa-si aduca o contributie la eforturile de a face pace in destinatia respectiva, dupa un conflict.
Turismul de impacare implica de obicei vizitarea unor memoriale ale pacii sau a unor zone de conflict cu scopul de a invata din greselile razboaielor din trecut si de a ajuta la rezolvarea sau prevenirea unui conflict existent. Exemple de astfel de activitati turistice pot fi excursii educationale la Memorialul Zidului Berlinului din Berlin sau la Parcul Pacii din Hiroshima, dar pot fi si workshopuri si conferinte cu profesionisti in rezolvarea conflictelor sau plimbari cu ghid in locuri ramase in istorie pentru incheierea unor acorduri de pace. Tot la aceasta categorie se inscriu si vizitarea unor expozitii de arta cu teme de pace sau participarea la festivaluri si spectacole.
Concluzii
Industria turismului are ocazia unica de a reflecta asupra viitorului ei. Daca vrea sa aiba impact, va trebui sa faca o prioritate din oferirea de experiente accesibile ca pret, dar in acelasi timp de calitate, care pun in centru clientul (si nu castigul).
Indiferent cand se vor relua calatoriile in lumea post-pandemie, promovarea unor destinatii anume sau a unor locuri legendare nu-si mai are locul. De altfel, s-ar putea sa fie si dificil, daca vor exista in continuare restrictii sau coridoare de calatorie care-si schimba configuratia.
Industria calatoriilor nu are alta sansa decat de a-si remodela vacantele pentru a veni in intampinarea dorintelor clientilor.