Consiliul Afaceri Externe al Uniunii Europene se reuneşte la 21 aprilie, la Luxemburg, urmând să ia în dezbatere teme precum războiul din Ucraina, războiul din Iran, Orientul Mijlociu, Caucazul de Sud sau Sudan, conform consilium.europa.eu, citat de Agerpres. Şefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, a declarat luni că Uniunea va evalua disponibilitatea statelor membre de a lua măsuri împotriva Israelului, după ce Spania şi-a reiterat solicitările de suspendare a unui acord de cooperare.
Reuniunea de la Luxemburg este prezidată, ca de obicei, de Înalta Reprezentantă a UE pentru afaceri externe şi politica de securitate, Kaja Kallas.
Consiliul va discuta despre războiul Rusiei împotriva Ucrainei, după un schimb de opinii informal prin videoconferinţă cu ministrul afacerilor externe al Ucrainei, Andrii Sîbiha. Poziţia de principiu a UE constă în încurajarea eforturilor diplomatice în curs de desfăşurare şi care urmăresc încetarea războiului şi îndeamnă Rusia să accepte o încetare completă, necondiţionată şi imediată a focului şi să se implice în negocieri constructive. De asemenea, UE sprijină pe deplin o pace cuprinzătoare, justă şi durabilă în Ucraina, va participa activ la eforturile de pace şi este pregătită să contribuie la garanţiile de securitate, în special prin sprijinirea capacităţii Ucrainei de a se apăra în mod eficient, transmite digi24.ro.
Cu privire la Orientul Mijlociu, miniştrii afacerilor externe din UE vor desfăşura un schimb informal de opinii cu preşedintele Consiliului de Miniştri al Libanului, Nawaf Salam. Consiliul va discuta apoi despre situaţia din Orientul Mijlociu din perspectiva celor mai recente evoluţii legate de războiul din Iran şi a efectelor acestuia în întreaga regiune.
La 9 aprilie 2026, Înalta Reprezentantă a UE, Kaja Kallas, a salutat încetarea focului convenită între Statele Unite şi Iran, precizând că Uniunea Europeană va contribui la toate eforturile diplomatice în acest sens, ţinând seama de întreaga gamă a intereselor şi preocupărilor sale, în coordonare cu partenerii. UE solicită, de asemenea, încetarea urgentă a ostilităţilor în Liban, care afectează grav populaţia civilă, a mai susţinut Kallas, conform consilium.europa.eu.
Kaja Kallas, a mai declarat, la 13 aprilie, într-o şedinţă a Consiliului de Securitate al ONU, că situaţia din strâmtoarea Ormuz este un argument clar în favoarea unei „coaliţii internaţionale solide pentru securitatea maritimă”, potrivit Reuters.
Posibile măsuri față de Israel
Atitudinile faţă de Israel ale principalelor state membre ale UE, deja înăsprite din cauza comportamentului acestuia în războiul din Gaza, s-au durificat şi mai mult după invazia israeliană în Liban şi adoptarea unei noi legi privind pedeapsa cu moartea pentru palestinieni în Cisiordania ocupată.
Confruntată cu îngrijorarea provocată de numărul victimelor civile din războiul din Gaza, UE a propus încă de anul trecut o serie de măsuri potenţiale pentru sancţionarea Israelului, printre care întreruperea relaţiilor comerciale sau sancţionarea unor miniştri din guvern.
Însă, până în prezent, niciuna dintre măsurile propuse de Bruxelles nu a beneficiat de suficient sprijin din partea statelor membre pentru a fi pusă în aplicare.
Suspendarea integrală a acordului de cooperare al UE – aşa cum insistă Spania – necesită unanimitatea celor 27 de ţări ale blocului şi ar fi aproape sigur blocată de aliaţii Israelului.
O opţiune mai fezabilă ar putea fi suspendarea părţii din acord care facilitează relaţiile comerciale mai strânse, o măsură care necesită doar sprijinul unei majorităţi ponderate a ţărilor UE.
Aceasta ar necesita o schimbare de poziţie din partea unor grei ai UE, precum Germania sau Italia. Roma a semnalat deja o linie mai dură faţă de Israel prin suspendarea unui acord de apărare.
„Avem deja măsurile pe masă; unele dintre ele necesită o majoritate calificată ponderată”, a spus Kallas. „În primul rând, cred că ar trebui să se evalueze dacă este posibil să se acţioneze în acest sens, în cazul în care statele membre doresc acest lucru, pentru a exercita presiuni asupra Israelului”.
O petiţie intitulată „Libanul nu va fi următorul Gaza” solicită liderilor francezi să ia măsuri.
Recenta înlăturare de la putere a lui Viktor Orban, un susţinător fervent al Israelului, în urma alegerilor din Ungaria, a sporit, de asemenea, probabilitatea adoptării unor măsuri.
O propunere separată privind sancţiunile împotriva coloniştilor israelieni „extremişti” din Cisiordania a fost blocată de Budapesta timp de luni de zile.
Diplomaţii şi oficialii UE spun că speră să obţină în curând undă verde pentru aceste măsuri, dar că acest lucru ar putea dura până la venirea la putere a noului guvern al Ungariei, în luna mai.
Consiliul va avea şi un schimb de opinii cu privire la Caucazul de Sud, axându-se pe Armenia, înainte de viitorul summit UE-Armenia care va avea loc la Erevan, în perioada 4-5 mai 2026, pe relaţiile UE cu Azerbaidjanul şi pe situaţia din Georgia. Relaţiile UE cu Armenia se bazează pe Acordul de parteneriat cuprinzător şi consolidat UE-Armenia, în vigoare din 2021.
Nu în ultimul rând, CAE va lua în discuţie situaţia din Sudan, având în vedere conflictul în curs, cu ocazia împlinirii a trei ani de la începerea ostilităţilor. UE sprijină în mod activ eforturile internaţionale de realizare a păcii şi stabilităţii în Sudan de la începutul războiului în 2023. Din aprilie 2023, Sudanul se confruntă cu un nou război civil care implică două facţiuni: forţele armate sudaneze (FAS) şi forţele de sprijin rapid (FSR), precum şi miliţiile lor afiliate.