Uniunea Europeana ia in calcul crearea unei diplome universitare care sa fie recunoscuta automat in toate tarile membre ale blocului comunitar. O astfel de masura ar elimina o parte din actualele dificultati pentru echivalarea anumitor titluri universitare in tarile europene.
Crearea unei diplome universitare europene, care sa fie recunoscuta automat in toate tarile membre ale Uniunii Europene, a fost unul dintre principalele puncte discutate marti la Paris, la o reuniune informala a ministrilor educatiei superioare, transmite EFE, potrivit Agerpres.
Proiectul, promovat de Comisia Europeana, a primit deja unda verde din partea mai multor state membre, insa pentru punerea sa in aplicare va fi „necesara parcurgerea mai multor etape”, a declarat intr-o conferinta de presa comisarul european pentru inovare, cercetare, cultura, educatie si tineret, bulgaroaica Mariya Gabriel.
„Ideea este (ca aceste diplome universitare europene) sa poata fi aplicate pentru licente, programe de master si doctorate. Pentru aceasta, trebuie sa le oferim statelor membre o serie de caracteristici comune. Dupa aceea, le revine lor (statelor membre - n.r.) sa le incorporeze in legislatiile” nationale, a explicat comisarul european, care spera ca initiativa sa prinda contur „pana in 2024”.
O astfel de masura ar elimina o parte din actualele dificultati pentru echivalarea anumitor titluri universitare in tarile din blocul comunitar.
Reuniunea desfasurata in Orasul Stiintei si Industriei din Paris „a fost importanta pentru ca dezvaluie putin cum vor fi presedintia franceza si urmatoarele presedintii ale Republicii Cehe, Suediei si Spaniei in privinta rolului extrem de important pe care il au universitatile in Uniunea Europeana”, a declarat pentru EFE ministrul universitatilor din Spania, Joan Subirats, care a pledat pentru o implicare mai mare a studentilor in ceea ce priveste continutul materiilor si in definirea propriului lor rol in cadrul sistemului universitar european. Subirats a mai precizat ca la reuniunea de la Paris s-a vorbit si despre emiterea unui card de student european incepand chiar din acest an.
Amfitrioana reuniunii, ministrul educatiei superioare din Franta, Frederique Vidal, a pledat pentru promovarea „atractivitatii si competitivitatii” universitatilor europene, salutand totodata „libertatea academica si integritatea stiintifica” ale mediului european.
„Finantarea cercetarii trebuie inteleasa de concetatenii nostri, pentru ca (cercetarea) trebuie finantata mai mult si mai bine. Insisi cercetatorii trebuie sa explice acest lucru”, a subliniat ministrul francez, care a dat drept exemplu studiile realizate in fizica privind razele laser care au dus la descoperirea unei tehnologii care este folosita la vindecarea bolilor oculare.
Din Republica Ceha, tara care va succeda Frantei la presedintia prin rotatie a UE, a fost prezent viceministrul pentru relatii internationale, Uniunea Europeana si fondurile de coeziune, Vaclav Velcovsky, care a cerut ca tarile membre ale UE ”sa puna la comun infrastructuri din sfera stiintei”.
Reprezentanta Suediei, care va prezida blocul european in primul semestru al anului 2023, ministrul educatiei Anna Ekstrom a apreciat ca pandemia de coronavirus a demonstrat cat de importanta este cercetarea medicala. ''De exemplu, cu vaccinurile, cu diversele tratamente'', a remarcat Ekstrom, care a deplans ''pretul urias'' platit de studenti care nu s-au putut afla in aulele universitatilor in mod constant.
In opinia lui Ekstrom, „invatamantul la distanta este mai bun decat nimic, dar nu este acelasi lucru. (Studentii) nu socializeaza, nu fac glume, nu se creeaza dezbateri”. Ea a vorbit si despre rolul de pionierat al universitatilor in Europa, in contextul in care multe dintre ele au fost create „cu mult inainte de aparitia frontierelor actuale”.