Chestiunea aderarii Romaniei la spatiul Schengen nu este rezolvata, dar are o evolutie cu trend pozitiv, a afirmat vineri presedintele Romaniei Klaus Iohannis dupa reuniunea informala a Consiliului European de la Bratislava.
"Schengen nu a fost o tema in plen, dar a fost in discutiile informale pe care le-am avut in marginea Consiliului si au fost discutii foarte bune. Chestiunea Schengen nu este rezolvata, dar suntem pe o evolutie cu trend pozitiv", a declarat seful statului roman, relateaza Agerpres.
Potrivit lui Iohannis, exista ingrijorari din partea cetatenilor si a unor politicieni europeni ca nu se va reusi controlarea migratiei, in timp ce altii sunt preocupati ca mai este de lucru pentru securizarea frontierelor, desi, a spus presedintele, Romania nu a avut sincope in apararea granitelor. "Multi politicieni sunt speriati de criza prin care trecem, unii sunt de-a dreptul speriati de faptul ca nu reusim sa controlam foarte bine migratia, altii sunt foarte preocupati ca, in continuare, mai avem mult de lucru pana sa securizam frontierele externe si aici, sigur, Romania face o exceptie notabila si pozitiva. La noi nu a aparut nicio sincopa in apararea frontierelor externe si acesta va fi, cu siguranta, un argument favorabil pentru noi cand intram pe discutia de Schengen", a declarat Iohannis.
El a adaugat ca in unele tari europene in 2017 au loc alegeri, iar lumea este ingrijorata de ascensiunea partidelor extremiste, populiste, eurosceptice. "Sunt chestiuni foarte complexe care mai trebuie negociate", a spus Klaus Iohannis. Mai mult, seful statului a afirmat ca detaliile negocierilor trebuie sa fie dezvaluite publicului doar la finalul acestui proces. "Aceste lucruri nu cred ca putem sa le discutam acum, in spatiul public. Sunt necesare, cred, armonizari, sunt necesare discutii si cred ca este bine ca acest proces sa se desfasoare direct intre parteneri si doar la final sa facem declaratii", a adaugat Klaus Iohannis.
Iohannis: UE nu intentioneaza sa isi faca o armata, nu este in preocuparile conducerii Uniunii
"Nu s-a discutat astazi (vineri - n.r.) despre o armata europeana, si nici in viitorul apropiat nu se va discuta. Initiativele care exista in domeniul apararii nu vizeaza crearea unei armate europene. Este o informatie care s-a dus, cum se spune, in media, doar ca ea nu reflecta preocuparile conducerii UE", a afirmat Iohannis, la finalul reuniunii informale a Consiliului European din Slovacia, relateaza news.ro.
Presedintele a afirmat ca interesul Uniunii este pentru cresterea initiativelor pe zona de aparare si cresterea coordonarii lor, inclusiv cu structurile NATO, iar planul pe termen scurt este crearea unui "centru de comanda" pentru zonele de interventie unde trebuie sa intervina armatele nationale, ale membrelor UE. ”Nu intentioneaza nimeni sa creeze ceva in paralel sau in loc de NATO", a subliniat Iohannis.
Presedintele a mai spus ca subiectul de interes pentru UE este industria de aparare, toti liderii fiind de acord ca trebuie ca ea sa fie revigorata, mai ales in zone "cu traditie", cum este Romania. Precizarile lui Klaus Iohannis vin dupa ce, marti, la finalul discutiilor cu presedintele francez, Francois Hollande, a anuntat ca Romania sprijina initiativa franco-germana privind infiintarea unei armate a UE, care sa vina in completarea eforturilor NATO, omologul sau francez precizand ca Uniunea nu se poate baza doar pe forte externe si are nevoie de o anumita autonomie.
Subiectul armatei UE a fost abordat de Francois Hollande, care a aratat ca Uniunea are nevoie sa investeasca mai mult in aparare, in special prin crearea unei industrii proprii de aparare. Acest subiect va fi discutat si bilateral intre Romania si Franta in urmatoarea perioada, la nivelul ministrilor de Aparare. "Eforturile principalelor state europene nu sunt suficiente. Franta face o parte, partea ei, este principalul buget de aparare din Europa, dar trebuie sa facem in asa fel incat toate tarile sa se implice mai mult in apararea Europei, in sensul larg", a spus Hollande.
Anul trecut, presedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a pledat pentru o armata europeana, care sa asigure UE mai multa forta pentru a face fata amenintarilor reprezentate de Rusia si nu numai. Propunerea este puternic sustinuta de Germania si Franta, existand semnale si din partea Italiei, insa o decizie nu a putut fi luata pana acum, din cauza opozitiei traditionale a Marii Britanii. Pe 16 septembrie va avea loc, la Bratislava, prima reuniune a Consiliului European la care Marea Britanie nu va participa, subiectul armatei europene urmand a fi discutat de liderii UE.