UE se indreapta spre 2023 in stare de criza. Problemele majore care vor urmari Europa in noul an

Un an cu multiple crize se apropie de sfarsit. Zguduita de preturile ridicate la energie, de cresterea numarului de migranti, de un presupus scandal de coruptie in Parlamentul European si de razboiul Rusiei in Ucraina, UE intra in anul 2023. Este putin probabil ca aceste probleme sa fie remediate in 2023, insa un stat membru al UE are motive sa se bucure.

Aderarea la zona euro si la Schengen

Croatia va deveni, dupa 2022, un membru pe deplin integrat al Uniunii Europene. De la inceputul anului viitor, tara va face parte atat din zona euro, cat si din spatiul Schengen fara controale la frontierele interne.

Croatia s-a alaturat astfel unui club de 15 tari (Belgia, Estonia, Franta, Grecia, Germania, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Olanda, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania, Tarile de Jos) care sunt membre ale celor mai integrate confederatii de pe continent - UE, zona euro, spatiul Schengen si NATO. Croatia este unul dintre membrii acestor cluburi care in urma cu 30 de ani avea un sistem comunist cu un singur partid, la fel ca Estonia, Letonia, Lituania sau Slovenia.

Se asteapta ca aderarea Croatiei la zona euro si la Schengen sa ajute tara sa isi consolideze economia si sa imbunatateasca standardele de viata ale cetatenilor sai. Intre timp, Bulgaria si Romania vor trebui sa mai astepte pentru a adera la Schengen. Celelalte state membre ale UE nu au reusit sa obtina unanimitatea necesara si au decis, in decembrie 2022, sa nu le permita intrarea in spatiul de libera circulatie impreuna cu Croatia. Prin urmare, Bulgaria se asteapta la asistenta din partea UE pentru gestionarea frontierelor externe ale tarii si spera sa adere la spatiul de libera circulatie impreuna cu Romania pana in octombrie 2023.

De asemenea, Bulgaria continua pregatirile pentru aderarea la zona euro, in vederea introducerii monedei euro pana in ianuarie 2024.

Razboiul Rusiei in Ucraina si preturile energiei

Razboiul Rusiei si consecintele sale vor continua probabil sa influenteze agenda UE in 2023. Una dintre consecinte este o crestere puternica a preturilor la energie in UE. Dupa luni intregi de dezbateri cu privire la modul in care trebuie abordata aceasta problema, statele membre ale UE au ajuns la un compromis in cadrul unei reuniuni care a avut loc inainte de sfarsitul anului. Pentru a limita cresterile excesive ale preturilor la gaze, ministrii energiei din UE au convenit asupra unui plafon pentru pretul cu ridicata al gazelor in anumite conditii. Potrivit unui comunicat de presa, masura va intra in vigoare incepand cu 15 februarie 2023.

Dupa intalnire, ministrul ceh al industriei, Jozef Sikela, care a prezidat discutiile, a declarat ca acordul a deblocat alte acte legislative menite sa abordeze consecintele reducerilor drastice ale Rusiei in ceea ce priveste exporturile de energie catre blocul comunitar, potrivit Agerpres.

Cu toate acestea, Slovenia se asteapta ca blocul comunitar sa ofere solutii eficiente si durabile pentru a depasi criza prin limitarea preturilor de piata pentru gaz si electricitate si prin asigurarea aprovizionarii cu energie in timpul iernii. De asemenea, Bulgaria isi pune sperantele in UE in ceea ce priveste reglementarea preturilor la energie. Criza energetica, inflatia si recesiunea economica vor continua sa fie in centrul atentiei UE in 2023.

Raspunsul UE la Legea privind reducerea inflatiei din SUA

Pentru Belgia, unul dintre cele mai importante aspecte la inceputul anului 2023 va fi raspunsul la legea americana de reducere a inflatiei si la relaxarea normelor privind ajutoarele de stat. Aceste masuri au fost anuntate de presedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. La 14 decembrie, aceasta a anuntat ca, in ianuarie, Comisia va propune noi reguli simple pentru subventionarea tehnologiilor verzi in Uniunea Europeana.

Acest lucru vine ca raspuns la recentul proiect de lege istoric de la Washington numit Inflation Reduction Act (IRA). "Trebuie sa dam raspunsul nostru, IRA-ul nostru european", a declarat von der Leyen.

Legislatia americana acorda credite fiscale consumatorilor americani care achizitioneaza vehicule electrice cu baterii fabricate pe plan intern si in anumite tari care au incheiat acorduri de liber schimb cu Statele Unite. UE si SUA sunt parteneri comerciali importanti, dar nu au incheiat un astfel de acord.

Uniunea Europeana a criticat subventiile de 369 de miliarde de dolari acordate de SUA pentru promovarea tehnologiilor prietenoase cu clima, temandu-se de erodarea bazei industriale a blocului, odata cu relocarea producatorilor in SUA. Un grup de lucru comun UE-SUA infiintat pentru a rezolva aceste probleme nu a avut succes pana in prezent.

Belgia insista ca raspunsul trebuie sa fie unul european comun. Fiind tara cu cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeana, Belgia nu dispune de fonduri suficiente pentru a intra in cursa subventiilor. Anuntul privind subventiile masive acordate de Germania pentru a atenua criza energetica a facut ca industria belgiana sa fie foarte nervoasa.

Migratia

Pentru Slovenia, migratia ilegala in cadrul blocului comunitar este o problema-cheie care trebuie abordata la nivel european. Deoarece nu se prevede o solutie imediata, Slovenia intentioneaza sa consolideze cooperarea cu tarile vecine prin intermediul unor initiative regionale, de exemplu cu Croatia. Odata ce Croatia va intra in spatiul Schengen si frontiera comuna nu va mai fi o frontiera externa Schengen, Slovenia se asteapta la o cooperare mai stransa. Tara a subliniat in mod constant ca - avand in vedere faptul ca Austria va supraveghea frontiera slovena in 2022 - sistemul Schengen ar trebui sa fie pe deplin operational.

Aproximativ 308.000 de persoane au trecut ilegal frontierele externe ale UE in primele 11 luni ale anului 2022, a anuntat agentia europeana pentru paza de frontiera si de coasta Frontex. Aceasta reprezinta o crestere de 68% fata de aceeasi perioada din 2021 si cel mai ridicat nivel inregistrat din 2016.

Balcanii de Vest au devenit din nou "cea mai activa ruta de migratie din UE", potrivit agentiei, care a inregistrat aproximativ 140.000 de treceri ilegale in regiune - o crestere de 152% fata de 2021.

Fiind o tara care se afla sub o presiune imensa asupra sistemului sau de azil, se asteapta ca Belgia sa continue sa solicite o mai mare solidaritate la nivelul UE, un nou pact european privind migratia si respectarea regulilor de la Dublin pana cand acest nou pact va fi pus in aplicare.

In conformitate cu legislatia UE, tara in care soseste pentru prima data un migrant este responsabila de primirea si procesarea cererilor de azil ale acestuia, o politica care duce adesea la frictiuni intre statele membre ale UE.

Presupusa coruptie in Parlamentul UE 

Un alt subiect care va domina probabil agenda UE in 2023 a aparut la mijlocul lunii decembrie 2022. In urma acuzatiilor procurorilor belgieni de implicare intr-o organizatie criminala, spalare de bani si coruptie, o vicepresedinta la acel moment a Parlamentului European, Eva Kaili, si alti trei suspecti au fost arestati. Cei patru suspecti sunt acuzati ca au influentat procesul decizional din Parlamentul European in favoarea Qatarului, gazda Cupei Mondiale, in schimbul unor sume de bani si cadouri.

Presedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a declarat la 15 decembrie ca va conduce ea insasi reformele legislativului UE. ""Pregatesc un pachet amplu de reforme care sa fie gata in noul an", a declarat Metsola la Bruxelles. "Voi conduce personal aceasta activitate", a adaugat ea.

Metsola a anuntat, de asemenea, o investigatie "completa si aprofundata" asupra modului in care Parlamentul interactioneaza cu tarile din afara UE. Va fi analizata respectarea codului de conduita al Parlamentului European. "Nu va exista impunitate, nu se va ascunde sub pres si nu va fi ca de obicei", a declarat Metsola.

Presedintia spaniola in a doua jumatate a anului

In iulie 2023, Presedintia spaniola va prelua stafeta de la Suedia pentru restul anului. In afara de alegerile generale din a doua jumatate a anului 2023, aceasta va fi una dintre marile provocari cu care se va confrunta anul viitor tara din Peninsula Iberica.

Va fi pentru a cincea oara cand Spania isi asuma aceasta responsabilitate, iar ultima presedintie a avut loc in urma cu 13 ani. Se asteapta ca aceasta tara sa profite de mandatul sau pentru a spori atentia UE asupra a doua regiuni cruciale: America Latina si Vecinatatea sudica. La Bruxelles este planificat un summit al UE cu Comunitatea Statelor din America Latina si Caraibe (Celac). O astfel de reuniune nu a mai avut loc din 2015. In plus, exista planuri pentru o reuniune ministeriala la Barcelona cu reprezentantii statelor din vecinatatea sudica a UE, statele din sudul Mediteranei.

Continutul articolului este bazat pe stiri Belga, BTA, dpa, EFE, HINA, STA, agentii participante in proiectul European News Room (enr).