Kamil Galeev, cercetatorul si analistul rus de la Wilson Center, explica intr-o noua serie de postari facute pe Twitter ce nu inteleg occidentalii care fac presiuni asupra Ucrainei sa negocieze termeni de pace si sa ii acorde concesii lui Vladimir Putin.

„Cred ca proponentii impaciuirii lui Putin nu inteleg deloc motivele rusilor. Invazia ruseasca este motivata de ingrijorari legate de politicile pe plan intern. Atat timp cat ele raman valide razboiul nu se poate opri”, afirma acesta.

Galeev aminteste ca primul deceniu al regimului lui Vladimir Putin a fost marcat de cresterea rapida a preturilor mondiale la petrol. Rusia a castigat enorm de pe urma acestui lucru si nivelul de trai a crescut cu fiecare an.

Iar cresterea veniturilor si a standardelor de viata ale rusilor i-au consolidat legitimitatea lui Putin.

„Asadar, putinismul timpuriu a operat majoritar pe baza cresterii economice care i-a adus mai multa legitimitate lui Putin. Acesta nu a fost singurul mecanism de legitimizare a regimului (razboaiele au jucat de asemenea un rol) insa obiectiv vorbind ele au fost o componenta mai importanta in mix”, explica Galeev.

Potrivit acestuia, rusii au atribuit cresterea nivelului de trai direct liderului de la Kremlin.

Declinul economic a schimbat regimul lui Vladimir Putin

Insa dupa 2011 acest lucru a inceput sa nu mai functioneze. In primul rand preturile la petrol au incetat sa creasca, ceea ce a dus la oprirea „boom”-ului economic rusesc.

„In al doilea rand si mai important, Kremlinul a vazut ca mecanismele de atribuire nu mai functioneaza. Oamenii atribuie prosperitatea lor relativa gratiilor [lui Putin] dar au inceput sa gandeasca tot mai putin acest lucru incepand cu 2011”, noteaza cercetatorul de la Wilson Center.

El spune ca un punct de turnura simbolic pentru Putin a fost o lupta MMA ce a avut loc la Moscova in 2011 intre rusul Aleksander Emelianenko si americanul Jeff Monson.

Putin a asistat la meci si imediat dupa ce Emelianenko a castigat a luat microfonul sa tina un discurs. El a fost huiduit de cei 22.000 de oameni prezenti si a trebuit sa plece.

„Asta trebuie sa fi durut: in primul rand Putin nu prea iese in public. Majoritatea aparitiilor sale in public sunt false”, subliniaza Galeev, amintind ca in majoritatea vizitelor el e insotit de acelasi grup de ofiteri ai serviciului sau de protectie care sunt costumati in pescari, oameni care merg la biserica.

„In al doilea rand, de ce a mers propriu-zis la lupta? Cel mai probabil a presupus ca intelighentia putreda ar putea fi impotriva mea dar cel putin audienta mea de baza, 'barbatii adevarati', imi ramane fidela. Asadar trebuie sa ii strang in jurul meu”, afirma Galeev, adaugand ca, desi in teorie acest lucru suna bine, pentru Putin nu a functionat in mod evident.

Iar incepand cu 2011 combinatia de componente pe care liderul de la Kremlin a inceput sa se bazeze pentru legimitate a inceput sa se modifice rapid.

Rolul „boom”-ului economic ca sursa de legitimitate a intrat in declin in absenta cresterii economice in timp ce rolul politicii externe a inceput sa creasca rapid, escaladarea devenind principala componenta a puterii afisate de Putin.

Ce nu inteleg analistii occidentali cand vorbesc de Rusia

„Ceea ce mi se pare complet absurd cand vine vorba de putinologie este ca aceasta tinde sa atribuie deciziile lui Putin ingrijorarilor legate de politica externa in timp ce ignora aproape complet politicile domestice”, subliniaza Kamil Galeev, adaugand ca majoritatea analistilor straini vorbesc doar de „geopolitica” si „geosecuritate” cand analizeaza actiunile presedintelui rus.

„Nu ma intelegeti gresit, nu e vorba ca Putin ar fi un geniu malefic care controleaza totul. Este invers. El urmeaza opinia publica dar nu in sensul a ceea ce oamenii spun explicit (nimanui nu-i pasa), ci in sensul de a ceea ce ei isi doresc implicit. Iar oamenii [in Rusia] doresc razboi”, spune analistul de la Wilson Center, unul dintre cele mai cunoscute think tank-uri americane.

El mai afirma ca un Putin care pare pasnic si nu declanseaza razboaie pentru o perioada prea lunga de timp ar fi privit de rusi ca slab si demn de ras, insa un Putin care „lupta cu NATO” este popular in mod autentic.

„Iar el vrea sa fie popular. Prin urmare, el trebuie sa lanseze razboaie fiindca asta isi doresc oamenii si asa isi doresc sa il vada”, conchide Kamil Galeev.

Comentariile lui Galeev vin in contextul in care cotidianul american The Washington Post a scris recent, citand surse familiare cu discutiile, ca in privat administratia democrata a presedintelui Joe Biden cere conducerii de la Kiev sa fie deschisa fata de ideea de a negocia cu Rusia din cauza „oboselii” fata de razboi in Statele Unite.

Intr-o analiza publicata saptamana trecuta, generalul australian Mick Ryan afirma ca „oboseala” in Occident fata de conflictul din Ucraina in contextul cresterii preturilor la energie si a nivelurilor record ale inflatiei reprezinta cea mai mare vulnerabilitate a Ucrainei.

Pe Telegram-ul  Pro TV Chisinau  gasiti imaginile, dar si stirile momentului din Moldova si din intreaga lume! Fii reporter Pro TV. Daca ai surprins imagini care pot deveni o stire, ni le poti trimite pe Viber, Whatsapp sau Telegram la numarul 079400508.  

Sursa: