Un barbat a incercat sa fure Magna Carta, unul dintre primele acte constitutionale ale Regatului Angliei, adoptat in 1215, in timpul domniei regelui Ioan, relateaza Skynews.
Motivatia lui Mark Royden, care a folosit un ciocan pentru a sparge invelisul de sticla in interiorul caruia se afla documentul la Catedrala din Salisbury, este ca s-a indoit de autenticitatea documentului.
In varsta de 47 de ani, din Kent, Royden se afla acum in fata judecatorului pentru incercarea de a fura documentul vechi de 800 de ani din Catedrala. Procurorul care a instrumentat cazul, Rob Welling, a spus in instanta, ca furtul si fuga faptasului au fost oprite doar gratie celor care se aflau in zona cand s-a produs incidentul.
Paratul, care neaga toate acuzatiile, nu ar fi putut sa fure documentul din doua motive. In primul rand, invelisul de sticla care proteja documentul a fost mult prea durabil pentru ciocanul pe care l-a folosit. Sticla s-a spart doar partial in locul in care s-a produs impactul. In al doilea rand, Royden i-a subestimat pe ceilalti vizitatori si personalul Catedralei, despre care a crezut ca nu vor interveni.
Ceilalti vizitatori, inclusiv niste turisti americani, au incercat sa-l opreasca pe Royden cand au vazut ca acesta loveste sticla, insa au fost amenintati cu ciocanul. Una dintre angajatele muzeului a povestit in instanta cum ea si ceilalti s-au straduit sa il opreasca pe Royden si sa-l scoata din Catedrala.
Ea a spus ca i-a auzit pe turistii americani strigand „Incearca sa fure Magna Carta! Opriti-l!”. Royden a luat-o apoi la fuga prin curtea catedralei, insa a fost prins, intr-un final de zidarii care lucrau la un zid al edificiului.
Royden, care ar fi mirosit a alcool, ar fi spus ca ar trebui „sa primeasca o medalie” pentru actiunile sale si ca „ar fi reusit mai multe daca avea o sabie de samurai”.
Magna Carta a fost adoptata in 1215 ca urmare a unui conflict intre Regele Ioan al Angliei si baroni, vasalii sai feudali. Ioan, poreclit si „fara-de-tara”, un membru al dinastiei Angevinilor, si-a pierdut teritoriile pe care le detinea in Franta ca urmare a unor razboaie cu regii Frantei.
Aceste razboaie au golit rapid vistieria regala, fapt ce l-a facut pe Ioan sa mareasca taxele impuse vasalilor lui. Baronii l-au fortat pe rege sa accepte Magna Carta, actul prin care se micsora capacitatea regelui de a impune taxe si consfintea dreptul la un proces drept pentru baroni.
Ulterior, Magna Carta a devenit o parte a fundamentala a sistemului legal englez si, ulterior, britanic, ea fiind folosita drept argument impotriva pretentiei dinastiei Stuartilor la o monarhie de drept divin in dauna unui sistem constitutional.