Uniunea Europeana ar trebui sa implementeze un program de munca de patru zile pe saptamana – in sectoarele afectate de o penurie a fortei de munca – indeamna, intr-un interviu acordat agentiei oficiale portugheze de presa Lusa, comisarul european insarcinat cu Munca si Drepturile Sociale Nicolas Schmit, relateaza publicatia Euractiv, citata de News.ro, transmite digi24.ro.
”Cred ca este un lucru care avanseaza treptat (…), pentru ca noile generatii au o anumita viziune despre echilibrul intre munca si viata personala”, declara Schmit. ”Eu sunt deschis acestui lucru”, precizeaza el.
Portugalia implementeaza un proiect-pilot in acest domeniu, insa comisarul subliniaza ca ”nu exista o pozitie comuna” a UE asupra unei scurtari a saptamanii de munca. ”Cred ca este un lucru care se va intampla in baza unor acorduri intre partenerii sociali”, declara el.
El ofera exemplul Germaniei, unde cel mai mare sindicat cere o avansare in implementarea saptamanii de munca de patru zile si in care unele companii prezinta solutii in vederea recrutarii de muncitori – si anume in sectorul transporturilor. ”Problema reducerii timpului de munca poate fi o modalitate de a atrage” muncitori, declara el.
”Cum unele sectoare intampina dificultati in a atrage oameni, poate ca trebuie sa devina mai atractive”, considera el, subliniind ca ”acesta este un lucru care se negociaza intre partenerii sociali”. In Uniunea Euroeana (UE), ”cea mai mare problema nu este atat somajul”, ci mai degraba lipsa fortei de munca.
”Multe sectoare cauta cu disperare angajati si nu-i gasesc, pentru ca oamenii nu vor sa munceasca in ele si nu au competentele potrivite”, subliniaza comisarul european. ”Pe piata muncii, avem in continuare nepotriviri mari ale competentelor”, o situatie pe care UE este necesar sa o abordeze, indeamna el.
In Portugalia, in cadrul ”Agendei Muncii Decente”, un proiect pilot urmeaza sa testeze voluntar saptamana de munca de patru zile – fara o reducere a salariului. La bilantul primei faze a acestui proiect pilot, prezentat in martie, s-a anuntat ca, in faza a doua au ramas 46 dintre 99 de companii interesate.
Intre principalele motive din cauza carora companiile nu au intrat in faza de pregatire se afla perspectivele economice mondiale, nevoia unor investitii financiare, complexitatea implementarii programului. ”Aceasta nu este cea mai buna solutie a problemei”, au motivat unele companii, iar altele ca profitul masurii ”nu va fi mare”.
Majoritatea celor 46 de companii ramase acest proiect guvernamental au pana la zece muncitori, iar cinci au peste 1.000 de muncitori. Principalele domenii de activitate ale companiilor din faza a doua a proiectului sunt consultanta, stiinta, tehnica si activitati similare (40%), educatia, informarea si comunicarea (cate 15%).
Pe Telegram-ul Pro TV Chisinau gasiti imaginile, dar si stirile momentului din Moldova si din intreaga lume! Fii reporter Pro TV. Daca ai surprins imagini care pot deveni o stire, ni le poti trimite pe Viber, Whatsapp sau Telegram la numarul 079400508.