Un crescator de reni din Siberia, unul dintre etnicii minoritari trimisi de Vladimir Putin sa lupte in Ucraina, povesteste de ce s-a inrolat in armata rusa: repercusiunile economice ale razboiului l-au impins in pragul infometarii.

Interviul acordat de barbat, un etnic nenet - un popor indigen ce traieste in nord-estul Europei si nord-vestul Siberiei -, a fost transcris si tradus de analistul militar si cercetatorul independent Chris Owen, care l-a publicat pe pagina sa de Twitter.

Owen afirma ca povestea lui „Alexandr”, pseudonimul folosit de jurnalistii de investigatie rusi care l-au intervievat, este atat una fascinanta, cat si edificatoare pentru greutatile cu care se confrunta indigenii din Rusia, trimisi sa moara pe capete in razboiul declansat de Vladimir Putin impotriva Ucrainei pe 24 februarie.

Nenetii numara in jur de 45.000 de oameni care traiesc in apropierea Oceanului Arctic. La fel ca multe alte popoare indigene ce traiesc in Rusia, ei au suferit puternic de pe urma politicilor colonialiste ale Moscovei.

Crescatori de reni deveniti pescari
Alexandr a descris cum schimbarea climei si deteriorarea mediului inconjurator au facut activitatile traditionale ale nenetilor, crescutul de reni si pescuitul, nesustenabile din punct de vedere economic.

„In urma cu 8 ani aveam o turma de 400 de reni, familia mea si cu mine ne mutam de ici-colo, traind intr-un cort. Apoi a plouat iarna - nu plouase niciodata inainte. Renii au murit din cauza ghetii. Unii dintre noi am ramas fara niciun ren”, povesteste el, referindu-se probabil la inghetarea apei de ploaie din cauza schimbarii rapide a temperaturilor.

Aceasta duce la acoperirea lichenilor cu care renii se hranesc cu un strat gros si impenetrabil de gheata, ducand la moartea prin infometare a animalelor.

Alexandr a povestit ca i-a dat fratelui sau cei 50 de reni care au supravietuit si s-a mutat intr-un orasel unde el si cu sotia sa vindeau pestele pe care il prindeau. Insa afacerea lor a fost puternic afectata de cotele de pescuit maxime impuse de guvern, mai mici pentru populatiile indigene decat pentru pescarii rusi.

Din acest motiv indigenii adesea sunt nevoiti sa apeleze la braconaj pentru a-si putea asigura traiul de zi cu zi. Iar autoritatile ruse ii incurajeaza pe indigeni sa se raporteze intre ei, minoritatile etnice fiind adesea victimele unor abuzuri fizice din partea inspectorilor statului.

„Oficialii ne spun: 'va putem ajuta, ziceti-ne doar cine pescuieste aici'”, relateaza barbatul.

Etnicii minoritari din Rusia sunt victime ale politicilor Moscovei
Afacerea lui Alexandr a fost apoi afectata de disparitia pestilor. „Anul acesta nu au fost deloc pesti in lac si pe raul Ob. Pescuim toata ziua si prindem doua sau trei bucati. Este deja de nesuportat”, afirma el.

„Poate ca i-au otravit sau i-am prins noi pe toti. Anul trecut am avut pesti si anul acesta oamenii intra in panica, nu stiu ce sa faca. Am auzit ca sunt familii care deja au ajuns la infometare”, relateaza barbatul.

Pe langa schimbarea climei, dezvoltarea regiunii Yamal pentru extractia de petrol, gaze naturale si minereuri a dus la degradarea unor arii extinse ale mediului inconjurator. Nenetii au nesansa de a trai deasupra unor depozite uriase de petrol si gaze naturale care sunt exploatate inca din anii 1990.

Industria angajeaza in cea mai mare parte doar etnici rusi, deci nenetii beneficiaza foarte putin de pe urma bogatiilor naturale aflate sub picioarele lor.

Iar crescutul de reni este de asemenea intr-o criza, pretul pentru produsele obtinute de la acestia prabusindu-se in ultimii ani. „Nu avem unde sa le vindem, nimeni nu le cumpara si de aceea preturile sunt atat de mici. Oamenii nu stiu cum sa traiasca”, spune Alexandr.

Coarnele renilor sunt cautate pentru a fi folosite in medicina traditionala din Asia, in special de catre chinezi, japonezi si coreeni. Insa vanzarea lor este doar partial legala din cauza reglementarilor si obstacolelor birocratice.

Piata neagra se ridica insa la o valoare anuala de 5 miliarde de ruble insa asta inseamna ca crescatorii depind de negustori chinezi care adesea ii inseala pe indigeni, stiind ca acestia nu vor putea raporta situatia autoritatilor ruse.

Nenetii sunt minoritari in toate regiunile lor native unde etnicii rusi au devenit populatia predominanta. Nenetii sunt la fundul ierarhiilor etnice locale si se confrunta cu discriminare sistematica. In plus, rusificarea i-a facut pe multi sa isi uite limba si piarda cultura.

„Nenetii nu sunt dusi sa munceasca, nu stiu de ce. Avem oameni din strainatate care lucreaza la scolile noastre. Oamenii nostri termina facultatea dar sunt respinsi peste tot si incep sa piarda vremea, imbatandu-se. Practic, oamenii beau pana mor sau ajung la puscarie”, spune barbatul.

Rusii saraci se indatoreaza pentru a supravietui
Saracia este pe larg raspandita in randul indigenilor rusi iar salariile mici nu au reusit sa tina impasul cu preturile care deja crescusera considerabil chiar si inainte ca presedintele Vladimir Putin sa ordone trupelor sale sa atace Ucraina.

„Salariile sunt foarte mici si preturile sunt de asa natura ca este imposibil sa supravietuiesti cu 30.000 de ruble (488 de dolari). Salariul meu este de 23.000 (374 dolari) iar facturile la utilitati pentru apartamentul meu cu doua camere sunt de 9.000 (146 dolari) pe luna...doar pensionarii pot supravietui datorita pensiei lor”, explica Alexandr.

Acesta a vorbit apoi de o alta problema cu care se confrunta rusii saraci, acumularea de datorii.

„Oamenii nu au destui bani din care sa traiasca, ei au acumulat atat de multe datorii incat nu mai pot scapa. Credit peste credit si din nou credit. Eu am datorii personale de un milion si ceva de ruble pe care le-am acumulat treptat”, spune acesta.

Companiile ce acorda microcredite, lasate nereglementate de autoritatile ruse, cer rate uriase, de pana la 1% pe zi. Milioane de rusi aflati in saracie ca Alexandr au apelat la astfel de credite.

Rusii mai saraci nu pot obtine credite bancare asa ca sunt nevoiti sa se bazeze pe imprumuturi pana in ziua salariului de la companii de microfinantare dubioase, acestea avand adesea legaturi cu crima organizata si apeland la colectori violenti.

Colectorii adesea adopta nume cecene false pentru a fi mai temuti si ii intimideaza pe membrii familiei, prietenii si chiar angajatorii celor care s-au indatorat, daca acestia nu pot fi „convinsi” sa plateasca.

Alegere dupa izbucnirea razboiului: Fie mori de foame, fie te inrolezi
Impactul razboiului din Ucraina a provocat noi probleme financiare pentru rusi. Daca moscovitii si locuitorii marilor orase rusesti au ramas fara McDonald's, Starbucks, IKEA si alte mari companii occidentale care au parasit Rusia, rusii din regiunile sarace au fost mult mai sever afectati.

Alexandr da exemplul cresterii pretului mancarii:

„Pana in februarie preturile la mancare erau ok dar ele au crescut din cauza razboiului: painea costa 41 de ruble iar eu personal o cumparam acum pentru 100 de ruble. O cutie de lapte condensat obisnuia sa coste 100-120 de ruble, acum este 250”.

El spune ca alegerea este acum „fie mori de foame, sau asta. In cele din urma am fost nevoit sa fac un asemenea pas riscant si sa semnez un contract militar - nu exista nicio alta cale de scapare”.

„A fost ori sa mor de foame, ori asta”, repeta el, adaugand ca situatia „a devenit de nesuportat, oamenii trebuie sa mearga la razboi”.

La 20 de ani dupa ce a fost incorporat in serviciul militar obligatoriu al Rusiei, Alexandr a semnat acum un contract profesionist care ii aduce 270.000 de ruble lunar, suma care teoretic ar trebui sa il ajute sa isi plateasca datoriile in cateva luni, daca supravietuieste razboiului.

„Datoriile vor creste incontinuu, sa lucrezi pentru 20-30.000 de ruble este pur si simplu nerealist sa iesi din aceasta situatie. Asa ca acum macar exista speranta sa scapi. Dar daca nu ai noroc, bineinteles ca poti muri”, spune Alexandr.

Acesta a acordat interviul jurnalistilor de la Cherta („Pragul”), un site de investigatii recent infiintat de reporteri rusi independenti.

Sursa: