Anul 2024 ar putea aduce o serie de schimbari radicale in echilibrul politic european si chiar mondial. Alegeri prezidentiale in SUA si Rusia (chiar daca acestea din urma, in martie, nu vor aduce vreun mare suspans). Alegeri europene in luna iunie (6-9 iunie), care vor duce la modificarea, pentru cinci ani, a compozitiei si echilibrelor politice din Parlamentul European, scrie g4media.ro
Aproximativ 400 de milioane de europeni vor putea participa la scrutin, organizat dupa regulile nationale in fiecare din cele 27 de tari membre. De fapt, niciodata, de cand atenienii au inventat democratia in secolul al VI-lea i.Hr., atat de multi oameni de pe pamant nu au votat in decursul unui singur an ca in 2024. Pe toate continentele, 50 de natiuni vor organiza alegeri in care doua miliarde de oameni — unul din patru din populatia planetei — vor vota.
Pana si nord-coreenii o vor face, probabil cu un singur candidat pentru fiecare circumscriptie. In unele cazuri, asta nu inseamna exercitarea drepturilor democratice, cum ar fi in Rusia, unde opozitia a fost aproape cu totul distrusa. In altele, alegerile vor pune la grea incercare democratia occidentala. O privire spre Donald Trump!
2024 mai este si un an care vine cu incertitudini cum au fost putine de la al Doilea Razboi Mondial incoace, ba chiar cu interogatii esentiale. Este vorba de metamorfozele Europei cauzate de migratie, de schimbarile climatice si de rasturnarile tehnologice ale lumii noastre.
Intr-un interviu recent pentru Le Monde, jurnalistul (si membru al think tank-ului american Atlantic Council) Ben Judah afirma ca modul in care traim in Europa se schimba foarte rapid si profund, chiar mai accelerat decat in Statele Unite. In primul rand datorita imigratiei, care schimba textura vietii de zi cu zi intr-un mod foarte profund. In ultimele doua generatii, Anglia, Franta si Germania au devenit la fel de diverse pe cat sunt Statele Unite. Europa se transforma, din punct de vedere demografic, cultural, etnic.
China si Taiwanul
Primele alegeri importante din 2024: cursa prezidentiala din Taiwan, pe 13 ianuarie. Pekinul a sporit presiunea impotriva favoritului William Lai, pe care il acuza ca ar fi “secesionist”, in ciuda faptului ca el s-a angajat formal ca nu va declara independenta.
Presedintele chinez Xi Jinping a declarat duminica ca reunificarea cu Taiwanul este „inevitabila”. Diplomatii occidentali se tem ca Pekinul ar putea intensifica tensiunile militare – inclusiv atacuri cibernetice si tactici de dezinformare – in perioada dintre ziua alegerilor si inaugurarea la mijlocul lunii mai.
Alegeri in cele mai mare tara musulmana
Apoi, aproximativ 205 milioane de votanti din Indonezia vor alege succesorul presedintelui in exercitiu Joko Widodo, cu un prim tur de Ziua Indragostitilor si un posibil al doilea tur de scrutin pe 26 iunie.
Intre timp, cei peste 800 de milioane de alegatori eligibili din India vor lua parte la alegeri generale intre aprilie si mai. Este de asteptat ca ultranationalistul hindus Narendra Modi sa ramana in functia de prim-ministru.
Alegeri vor mai avea loc in Algeria, Ghana, Namibia, Rwanda, Africa de Sud si Tunisia, la fel ca si in Iran, Mexic, Panama, Uruguay si Venezuela.
Alegeri mai peste tot in Europa
Finlanda incepe ciclul electoral cu scrutin prezidential pe 28 ianuarie, cu al doilea tur programat pentru 11 februarie. Portugalia (10 martie), Lituania (12 mai), Belgia (9 iunie) si Austria (la toamna) organizeaza alegeri legislative in acest an.
Croatia va alege un nou parlament (pana pe 22 septembrie) si un presedinte (in decembrie), la fel si Lituania, care isi va alege presedintele si va organiza un referendum constitutional pe 12 mai si va alege un nou parlament pana pe 6 octombrie. Slovacia(probabil in martie) si Romania (pana in decembrie) au ambele voturi prezidentiale.
La Londra, premierul Rishi Sunak a confirmat luna trecuta ca va convoca alegeri generale anul acesta. Partidul Laburist din opozitie crede ca asta va fi in luna mai – si se preconizeaza ca va castiga masiv si va pune capat domniei de 14 ani a conservatorilor.
Alegerile europene: 6-9 iunie
Alegerile europene din iunie vor fi urmate de lungi targuieli intre formatiunile politice transnationale si capitale pentru a decide numirile in marile posturi ale institutiilor UE: Comisia, Consiliul European, sefia Parlamentului si a Bancii Centrale europene de la Frankfurt, sau cine va fi in fruntea diplomatiei UE, altfel zi: ministrul de externe al Europei.
Presedinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen ramane (neoficial) favorita caselor de pariuri pentru inca cinci ani, dar ea va avea un nou omolog la Consiliul European.
In paralel va mai fi inlocuit si secretarul general NATO, iar intr-o serie de tari ca Belgia si Romania, de exemplu, vor avea loc in paralel si alte alegeri, care par mai putin importante, dar care de asemenea pot modifica profund orientarea europeana a tarii, alegeri parlamentare si locale, care atat in Romania (prin formatiunea AUR) si in Belgia ar putea duce la progresul partidelor ultranationaliste, pro-putiniste si anti-europene.
Victoria anticipata a prietenilor lui Putin
Alegerile europene din iunie 2024 sunt vazute de multi ca o batalie pentru a pune capat suveranitatii Bruxelles-ului asupra legislatiilor nationale.
Geert Wilders, Marine Le Pen, Giorgia Meloni si Viktor Orban isi vor conduce partidele de dreapta la victorie la alegerile pentru Parlamentul European de anul viitor, cum o prezic sondajele.
Se asteapta ca partidele lor sa devina cele mai mari din Olanda, Franta, Italia si Ungaria. De asemenea, se mai anticipeaza ca partidele nationaliste din Polonia, Suedia, Austria, Belgia, Estonia, Slovacia si Cipru sa trimita un mare numar de europarlamentari la Bruxelles si Strasbourg.
Se estimeaza ca peste o treime din toti deputatii europeni vor fi critici la adresa UE, intr-un parlament european care a fost mult timp dominat de gruparile pro-UE. Se preconizeaza de asemenea ca partidele dreptei extreme, care se opun cu fermitate Bruxelles-ului si se pronunta impotriva migratiei, vor forma pana la 25% din europarlamentari, fata de doar 11% in urma cu un deceniu.
Va exista in continuare o mare majoritate de europarlamentari pro-UE. Cu toate acestea, cresterea numarului de deputati din dreapta extrema ar putea avea un impact real asupra legislatiei UE.
In Olanda, Geert Wilders inca incearca sa formeze un guvern de coalitie, dar Meloni si Orban sunt deja sefi de guverne, ceea ce le ofera acces la summiturile Consiliului European.
Multe chipuri — si chiar orientari politice noi — ar putea aparea la masa rotunda a Consiliului European din acest an, un an al alegerilor si al schimbarilor geopolitice care ar putea ramane in istorie.