O femeie din Filipine a plecat sa munceasca in casa unei familii instarite din Arabia Saudita, iar de sase ani familia sa nu a mai putut lua legatura cu ea. Dincolo de disparitia ei, care ramane inca un mister, cazul ei readuce in discutie controversatul sistem kafala, prin care angajatorii detin controlul absolut asupra libertatii de miscare a angajatului.
Edelyn Eborda Astudillo si-a dorit o viata mai buna pentru cei trei copii ai ei. Femeia de 36 de ani, din Filipine, si sotul ei, Crisanto, erau someri de sase ani.
Din cauza saraciei, la inceputul anului 2015, Edelyn a luat decizia de a pleca sa munceasca in Orientul Mijlociu, ca menajera.
Dupa ce a aplicat la o agentie de recrutare din Filipine, ea a reusit sa se angajeze la o familie din vestul Arabiei Saudite.
Inca de la inceput insa, lucrurile nu pareau a fi in ordine. Telefonul lui Edelyn fusese luat de angajator, iar ea nu putea vorbi cu familia decat o data pe luna.
In 26 august 2015 a fost ultima oara cand Edelyn a vorbit cu sotul ei. A vrut sa vorbeasca si cu copiii, dar ei erau la scoala, moment in care femeia a inceput sa planga. Pe fundal se auzea vocea femeii la care Edelyn lucra, care tipa la ea si ii cerea sa inchida.
De atunci, Edelyn nu a mai putut fi contactata.
Copiii lui Edelyn - Chris Edrix, 19 ani, Crislyn Jane, 17 ani, si Christine Joy, 13 ani - sunt traumatizati de disparitia mamei lor.
Care este povestea familiei Astudillo
In 2009, Edelyn si Crisanto si-au pierdut locurile de munca in fabrica unde lucrau, din cauza crizei economice.
Au supravietuit prin imprumuturi si cu bani de la rude, iar Crisanto a muncit ocazional. Saracia si datoriile au devenit insa atat de coplesitoare, incat singura cale ramasa era ca unul dintre ei sa plece pentru a incerca sa castige bani in strainatate.
"Visul ei a fost sa construiasca o noua casa pentru familia ei, sa poata cumpara mancare mai buna. A avut multe visuri, dar acestea nu se vor mai implini pentru ca lipseste. Este asa de trist", povesteste Lou Astudillo Ambita, cumnata lui Edelyn.
"Edelyn este amuzanta, inteligenta, grijulie. Cele mai fericite momente au fost cele in care am visat impreuna ca intr-o zi vom avea o casa a noastra", spune Crisanto.
Cat de perfid si de periculos este sistemul kafala
Tarile bogate din Golf se bazeaza pe milioane de migranti din tarile din Africa, Asia si statele arabe mai sarace pentru a-i angaja cu salarii mici in constructii, restaurante, hoteluri sau la activitati casnice. Arabia Saudita este principala destinatie pentru muncitorii filipinezi. Unii, precum Edelyn, nu se mai intorc acasa niciodata.
The Guardian a analizat peste 40 de pagini de documente si e-mailuri referitoare la cazul Edelyn. Familia Astudillo a spus ca vrea sa stie ce s-a intamplat, dar nu a primit raspunsuri de la autoritatile saudite.
Lucratorii casnici din randul migrantilor sunt angajati in Golf in cadrul sistemului de sponsorizare kafala, care leaga statutul lor juridic de angajatorul lor.
Cerinta de sponsorizare implica asumarea de catre angajator a anumitor obligatii fata de persoanele pe care acesta le invita in tara de destinatie pentru prestarea anumitor munci sau pentru angajare. Aceasta responsabilitate include, oferirea unui loc de munca si a unui salariu conform legii cat si deseori responsabilitatea de a urmari ca lucratorul migrant sa nu incalce regimul de sedere al tarii de destinatie. Iar in caz de nerespectare a acestuia, obligatia de a suporta cheltuielile de parasire a statului de catre lucrator.
Sistemul impune muncitorilor straini sa solicite consimtamantul angajatorilor atunci cand isi schimba locul de munca, motiv pentru care a fost intens criticat deoarece oamenii ajung sa fie expusi abuzurilor.
Chiar daca acest lucru este acum ilegal in majoritatea tarilor din Golf si interzis in Arabia Saudita din 2015, angajatorii le iau lucratorilor migranti pasapoartele si le verifica orice miscare. Daca un angajat casnic incalca contractul si pleaca - sau fuge daca este abuzat - se considera ca este infractiune.
Sistemul kafala a fost intens criticat pe scara larga de organizatiile umanitare, Human Rights Watch numindu-l "abuziv". De altfel, acest sistem a fost comparat de multe ori cu sclavia.
Documentele examinate de Guardian releva ca nici autoritatile filipineze, nici agentia de recrutare nu au facut nimic timp de trei luni pentru a ajuta la gasirea lui Edelyn.
Abia in decembrie 2015 consulatul filipinez a luat legatura cu angajatorul lui Edelyn, un cetatean saudit. El a depus apoi un document catre autoritatile saudite in care se arata ca femeia fugise in 21 septembrie 2015, ceea ce presupunea ca nu mai avea nicio responsabilitate in ceea ce o priveste.
Conform sistemului kafala, Edelyn este acum considerata o fugara, iar angajatorul a fost absolvit de orice responsabilitate.
Versiunea fugii lui Edelyn nu este crezuta de familie
Familia crede ca femeia i-ar fi contactat daca ar fi putut: "Cred ca angajatorul i-a facut-o rau. Daca a murit, am vrea sa stim unde este."
Consulatul filipinez nu a raspuns la solicitarile venite din partea jurnalistilor de la The Guardian.
Un cetatean saudit care a lucrat pentru scurt timp la caz a afirmat sub protectia anonimatului ca astfel de situatii sunt tratate superficial, ca si cand nu ar fi vorba de viata oamenilor sau de familiile lor afectate.
La randul sau, Rothna Begum, sustinatoare a drepturilor femeilor in cadrul Human Rights Watch, spune ca este o obisnuinta ca angajatorii sa depuna rapoarte false despre fuga unor angajati care de fapt, se afla inca in casa lor, pentru a nu le mai plati salariul si pentru a-i tine ca servitori. Rothna Begum a dat ca exemplu cazul unei femei din Indiana, retinuta intr-o casa din Arabia Saudita timp de 16 ani, pana cand a reusit sa trimita un mesaj familiei ei. In respectivul caz, angajatorul nu a fost pedepsit.
Ar putea fi Edelyn inca in viata?
O perchezitie in locuinta angajatorului la scurt timp dupa disparitia lui Edelyn ar fi putut ajuta la elucidarea misterului, dar asta nu s-a intamplat.
Un raport din ianuarie 2018 al Administratiei pentru Ocuparea Fortei de Munca din Filipine arata ca o cerere de perchezitie a casei a fost transmisa autoritatilor saudite in ianuarie 2017, fara sa fie solutionata.
Nu se stie cu exactitate numarul exact al lucratorilor migranti disparuti in tarile din Golf, potrivit Human Rights Watch si Organizatiei Internationale a Muncii.
"Multi angajati migranti dispar in fiecare an. Guvernele tarilor lor de origine ar trebui sa urmareasca acest lucru chiar si atunci cand guvernele din Golf nu fac niciun demers", a spus Rothna Begum.
The Guardian a trimis intrebari despre cazul Edelyn catre Departamentul Afacerilor Externe al guvernului filipinez, Departamentul Muncii si Ocuparea Fortei de Munca, ambasada filipineza si lui Silvestre Bello, secretarul muncii si ocuparii fortei de munca din Filipine, precum si la consulat la Jeddah. Niciuna dintre aceste intrebari nu a primit raspuns.
Intre timp, familia Astudillo sustine ca autoritatile filipineze nu au acordat prioritate cazului pentru ca ei sunt saraci.
Copiii au ramas cu dorul de mama lor. "Au fost vremuri foarte fericite. Mama mea a dorit intotdeauna sa iesim in familie. Ii placeau marea si nisipul. Mi-as dori sa-mi pot vedea mama de ziua mea, ar fi cel mai frumos cadou. Imi este foarte dor de ea. Nu suntem bogati, dar pentru mine este suficient sa am o familie completa. Este cea mai buna mama din lume.", spune Crislyn, care va implini 18 ani in octombrie.
Sursa: Digi24.ro