Parlamentul ungar a amanat joi din nou, pana la sfarsitul lunii martie, dezbaterea si posibilul vot asupra ratificarii aderarii Finlandei si Suediei la NATO, ratificare ce mai ramane sa fie confirmata doar de doua din cele 30 de state membre ale Aliantei, respectiv Turcia si Ungaria, relateaza agentia EFE, scrie agerpres.ro.
Desi dezbaterea parlamentara pe acest subiect incepuse miercuri si presa specula asupra unui vot saptamana viitoare, legislativul ungar a programat pentru saptamana 20-24 martie finalizarea procesului de ratificare.
Partidul Fidesz, formatiunea premierului Viktor Orban majoritara in parlament, tergiverseaza aceasta ratificare din vara anului trecut. Orban a sustinut saptamana trecuta ca sprijina aderarea Finlandei si Suediei la NATO, dar a acuzat aceste doua tari ca, asemeni Bruxellesului, raspandesc "minciuni sfruntate" despre situatia democratiei si a statului de drept in Ungaria, o tema perpetua de conflict intre guvernul sau de orientare conservatoare si oficiali europeni.
De asemenea, a mai sustinut Orban, exista in partidul sau deputati care in aceste conditii nu sunt de acord cu aderarea Finlandei si Suediei la NATO, prin urmare parlamentul ungar va trimite delegatii la Helsinki si Stockholm pentru discutii pe acest subiect.
Un purtator de cuvant parlamentar suedez a confirmat joi, potrivit Reuters, ca o delegatie a deputatilor ungari va efectua o vizita in Suedia pe 7 martie pentru discutii privind aderarea acestei tari la NATO. Delegatia va fi condusa de vicepresedintele parlamentului ungar Csaba Hende si se va intalni, printre altii, cu presedintele parlamentului suedez Andreas Norlen.
Mai devreme saptamana aceasta, Finlanda anuntase de asemenea ca asteapta vizita unei delegatii ungare.
Primirea celor doua tari in Alianta se loveste de veto-ul Turciei, care le-a acuzat ca adapostesc pe teritoriile lor "teroristi", termen prin care Ankara desemneaza in special membrii Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK).
In urma negocierilor cu guvernul turc, Suedia si Finlanda au semnat anul trecut cu acesta un memorandum prin care se angajeaza ca vor considera PKK organizatie terorista. Aceste doua tari s-au angajat de asemenea sa nu sustina diferitele grupari adversare ale Ankarei, printre care si miscare armata kurda YPG din Siria.
Turcia a transmis semnale ca ar putea accepta in cele din urma aderarea Finlandei la NATO, insa a devenit si mai radicala impotriva primirii Suediei in Alianta, dupa ce o grupare prokurda a "executat" simbolic in ianuarie la Stockholm un manechin care-l infatisa pe presedintele turc Recep Tayyip Erdogan, si un membru al extremei drepte a ars un exemplar al Coranului in capitala suedeza.