Ungaria asteapta sa primeasca mai intai detalii asupra propunerilor Uniunii Europene privind alternative realiste de aprovizionare inainte de a lua o decizie privind sustinerea unui eventual embargo european asupra importurilor de petrol si gaze naturale rusesti, a declarat joi seful de cabinet al premierului Viktor Orban, potrivit Reuters, citat de Agerpres.
Ungaria s-a opus pana in prezent ferm fata de un astfel de embargo in cadrul sanctiunilor impotriva Rusiei dupa invazia asupra Ucrainei, argumentand ca o astfel de masura i-ar paraliza economia, in conditiile in care importa din Rusia circa 80% din necesarul sau de gaze naturale si 65% din cel de petrol.
Germania va sista pana la finele acestui an importurile de petrol din Rusia, a anuntat miercuri ministrul german de externe Annalena Baerbock.
Solicitat sa comenteze aceasta declaratie si sa spuna daca Ungaria se va opune prin veto unor sanctiuni europene asupra petrolului si gazelor rusesti, Gergely Gulyas, seful de cabinet al premierului Viktor Orban, a raspuns: „Am dori mai intai sa vedem ce fel de propuneri sunt pe masa si daca exista o alternativa pentru a inlocui resursele care vin din Rusia”.
Cel putin in ce priveste importurile de gaze naturale, este insa clar ca nu exista o astfel de alternativa pentru viitorul previzibil, a remarcat oficialul ungar. „Nu doar economia ungara, dar si cea germana ar esua si ar cadea intr-o recesiune profunda fara gazele rusesti, asadar orice dezbateri pe acest subiect, sau critici, nu-si au rostul”, a punctat Gulyas.
„Cat priveste petrolul, nici aici situatia nu este mult mai favorabila, dar sunt totusi mai multe alternative'', a completat oficialul ungar. Dar el a mai atras atentia asupra faptului ca ar fi nevoie de mai multe luni, probabil chiar de un an, si de sute de miliarde de forinti pentru ca societatea MOL sa-si adapteze rafinariile pentru procesarea petrolului care nu este extras din Rusia.
„Avem nevoie de decizii responsabile pentru orice fel de sanctiuni. Trebuie sa aratam de unde putem importa resursele energetice precizate, in ce cantitati si cine va plati. Or, nu vedem acum asa ceva, asadar ar fi iresponsabil sa vorbim despre sanctiuni suplimentare”, a concluzionat seful de cabinet al premierului Orban.
De altfel, eventuale sanctiuni asupra gazelor naturale rusesti sunt vazute drept o ultima masura in seria de posibile sanctiuni energetice impotriva Rusiei, data fiind dificultatea inlocuirii gazelor rusesti pentru tarile europene puternic dependente de acestea.
Uniunea Europeana si-a stabilit obiectivul sa reduca anul acesta cu doua treimi importul de gaze rusesti, cu tinta ca pana in 2027 sa nu mai fie deloc dependenta de importurile energetice din Rusia.
Statele Unite au anuntat in luna martie ca vor livra Europei anul acesta o cantitate suplimentara de gaze naturale lichefiate (GNL) echivalenta cu un volum de 15 miliarde de metri cubi, cu obiectivul de a ajunge in timp la 50 de miliarde de metri cubi pe an. Dar acest volum nu va putea substitui complet importurile europene din Rusia de circa 155 de miliarde de metri cubi de gaze naturale pe an, plus ca achizitia gazelor naturale lichefiate, aduse cu nave transportatoare de gaz, este mai costisitoare decat cea a gazelor transportate prin conductele existente.