Ungaria și Slovacia nu se mai opun numirii premierului interimar olandez, Mark Rutte, la șefia NATO. Astfel, România rămâne ultima țară care se mai opune. În schimbul susținerii, Bratislava a cerut din partea alianței să-i furnizeze un nou sistem anti-aerian, după ce țara l-a oferit Ucrainei pe singurul pe care-l avea, în timpul guvernului trecut. De altfel, și actualul șef al NATO și-a declarat spijinul față de candidatura oficialului din Olanda.

Jens STOLTENBERG, SECRETARUL GENERAL AL NATO: „Cred că Mark Rutte este un candidat foarte puternic. A avut multă experiență ca prim-ministru. Este un prieten apropiat și un coleg apropiat și, prin urmare, cred cu tărie că, în curând, Alianța va decide asupra succesorului meu, iar acest lucru va fi bun pentru noi toți, pentru NATO și, de asemenea, pentru mine.„

Pentru desemnarea secretarului general este nevoie de unanimitatea celor 32 de state aliate. Ieri, în urma unor discuții, premierul Ungariei și-a ridicat obiecțiile față de candidatura omologului său olandez.

Jens STOLTENBERG, SECRETARUL GENERAL AL NATO: „Dar, odată cu anunțul făcut astăzi de premierul Orban, cred că este evident că suntem foarte aproape de o concluzie în cadrul Alianței, pentru ca aliații să aleagă următorul secretar general.”

Imediat după asta, și Slovacia a anunțat că îl susține pe Mark Rutte, dar cu o condiție. Președintele țării a insistat asupra faptului ca Rutte să facă, din poziţia de secretar general al NATO, demersurile pentru asigurarea protejării spaţiului aerian al Slovaciei.

Peter PELLEGRINI, PREȘEDINTELE SLOVACIEI: „Slovacia nu mai are astăzi niciun sistem de apărare antiaeriană, de acea am discutat cu Rutte despre situaţia în care, dacă este ales secretar general al Alianţei, să facă eforturile pentru asigurarea protecţiei şi apărării spaţiului aerian al Slovaciei - cel puţin până când Slovacia va putea să-şi asigure cu capacităţi proprii protejarea spaţiului aerian. Rutte şi-a exprimat disponibilitatea de a soluţiona această problemă în viitor.”

Guvernul precedent al Slovaciei a donat Ucrainei singurul sistem antiaerian S-300 de care dispunea, iar statele aliate și-au retras bateriile Patriot amplasate temporar în această țară. Acum, Rutte mai are nevoie doar de sprijinul României pentru a obţine consensul asupra numirii sale în postul de secretar general al NATO. Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat, în martie, că se înscrie în competiţia pentru funcţia de secretar general al alianței, argumentând că statele est-europene trebuie să fie mai bine reprezentate în conducerea instituţiilor euro-atlantice.