Comisia Europeana analizeaza o posibila prelungire a unui plafon, impus in luna februarie, la pretul gazelor naturale, pe fondul ingrijorarilor ca sabotajul conductei din Marea Baltica si conflictul din Orientul Mijlociu ar putea duce la o noua crestere a preturilor la iarna, informeaza Financial Times, potrivit Agerpres si digi24.ro.
In cel mai grav moment al crizei energetice provocate de reducerea livrarilor de gaze rusesti, preturile au ajuns pana la un maxim istoric de 300 de euro pentru un Megawatt ora, chiar daca pentru o perioada scurta de timp. In cele din urma, statele membre au cazut de acord ca un plafon va intra in vigoare daca preturile ating nivelul de 180 de euro pentru un Megawatt ora timp de trei zile consecutive.
Intr-o prezentare trimisa ambasadorilor statelor membre UE si consultata de Financial Times, Executivul comunitar sustine ca „nu exista indicii referitoare la existenta unor efecte negative”, dupa intrarea in vigoare a plafonarii si, in plus, pretul gazelor naturale este acum cu aproape 90% sub nivelul la care era anul trecut.
Plafonarea pretului gazelor naturale a fost adoptata in primavara dupa mai multe saptamani de discutii tensionate intre statele membre, in conditiile in care Germania si Austria s-au opus initial de teama ca masura va distorsiona pietele si va agrava problemele cu aprovizionarea. Insa in documentul Comisiei Europene se precizeaza ca plafonarea nu a avut un impact asupra importurilor de gaze in blocul comunitar.
Mai multi diplomati europeni au declarat pentru Financial Times ca, in pofida scaderii preturilor la energie si a faptului ca gradul de umplere a depozitelor de gaze din UE este la un nivel record, aprovizionarea cu gaze a iarna ar putea fi afectata de razboiul dintre Israel si Hamas precum si de potentialele sabotaje ale infrastructurii de gaze.
„Nu stim ce se va intampla in acest an. Avem situatia din Israel si nu stim cum asta va afecta importurile din Orientul Mijlociu”, a declarat un diplomat european. Sursele au adaugat ca recenta sabotarea unei conducte de gaze din Marea Baltica este un alt motiv de ingrijorare si ca „ar fi bine sa avem o polita de asigurare”.
Potrivit Financial Times, Germania se numara printre un grup de zece state membre care au semnat un document initiat de Austria, in care se cere un accent mai mare pe energia din surse regenerabile, inclusiv o majorare a tintei UE, conform careia in 2030 ponderea energiei din surse regenerabile ar trebui sa fie de 42,5%, pana la 45%.
In acest document, trimis zilele trecute la Bruxelles, mai este ceruta de asemenea prelungirea unei legislatii separate care permite statelor membre sa accelereze procedurile de acordare de autorizatii pentru parcuri de centrale eoliene si fotovoltaice. „Razboiul de agresiune al Rusiei impotriva Ucrainei scoate la lumina vulnerabilitatea Europei din cauza dependentei sale de energia non-regenerabila si importurile de materii brute vitale. Aceasta dependenta este un risc de securitate care alimenteaza inflatia, cu efecte negative asupra coeziunii sociale si competitivitatii”, se precizeaza in document.
De asemenea, Germania si Franta preseaza Comisia sa prelungeasca prevederile privind ajutoarele de stat care permit guvernelor sa acorde un sprijin semnificativ consumatorilor care se confrunta cu preturi mari la energie din cauza razboiului. Aceste masuri ar urma sa expire la 31 decembrie 2023.
Executivul comunitar urmeaza sa prezinte luna viitoare o propunere in care sa confirme care din masurile de urgenta in domeniul energiei, printre care se numara plafonarea pretului gazelor, masurile referitoare la acordarea de autorizatii sau reglementarile referitoare la impartirea livrarilor de gaze intre statele membre, ar trebui prelungite, sustine Financial Times.