Curtea Penala Internationala (CPI) a emis vineri un mandat de arestare impotriva presedintelui rus Vladimir Putin, acuzandu-l ca este responsabil pentru crime de razboi comise in Ucraina. Rusia nu este insa parte a tratatului care a instituit CPI si a sustinut, de altfel, ca decizia nu are nicio semnificatie juridica pentru Moscova. „Daca un stat pe teritoriul caruia se ascunde un criminal de razboi nu este parte la Statutul Curtii Penale Internationale, asta nu inseamna ca el nu poate deveni la un moment dat sau nu poate preda un criminal de razboi care se ascunde pe teritoriul sau”, spune Razvan Horatiu Radu, fost agent guvernamental al Romaniei la CEDO si la Curtea de Justitie a Uniunii Europene, care a explicat pentru Hotnews.ro semnificatiile deciziei Curtii Penale, scrie hotnews.ro.
Rusia a reactionat imediat dupa decizia Curtii Penale, sustinand ca mandatul de arestare este lipsit de sens. „Deciziile Curtii Penale Internationale nu au nicio semnificatie pentru tara noastra, inclusiv din punct de vedere juridic”, a scris purtatoarea de cuvant a Ministerului de Externe, Maria Zaharova, pe canalul sau Telegram.
Razvan Horatiu Radu, conferentiar la Facultatea de Drept a ASE si fost agent guvernamental al Romaniei la CEDO si la Curtea de Justitie a Uniunii Europene, a explicat pentru HotNews.ro efectele juridice ale deciziei:
„In primul rand, mandatele de arestare sunt eliberate de CPI la solicitarea procurorului. Cunoastem ca exista mai multe sesizari din partea statelor semnatare ale Statutului de la Roma de instituire a CPI, inclusiv din partea Romaniei, pentru deschiderea unei anchete.Asa cum reiese din comunicatul Curtii, mandatele de arestare au fost emise in lipsa pentru savarsirea unor crime de razboi precum deportarea unor persoane, inclusiv copii, sau transferul sau deportarea populatiei dintr-un teritoriu ocupat.Mandatele de arestare se pot emite in lipsa in scopul impiedicarii unei persoane sa savarseasca si alte crime de razboi sau pentru a se asigura ca aceasta este adusa in fata justitiei sau pentru a o impiedica sa obstructioneze desfasurarea anchetei.Modul in care este pus in executare un asemenea mandat tine de vointa statelor care ii adapostesc pe criminalii de razboi. Acestea decid daca si cand ii predau. In istoria Curtii Penale Internationale exista situatii de mandate de arestare in lipsa si de persoane puse ulterior la dispozitia Curtii.Exista situatii de predare a persoanelor si catre alte instante penale internationale - de exemplu, Tribunalul Penal International pentru fosta Iugoslavie.Conform Statutului Curtii Penale Internationale, persoanele care savarsesc crime de razboi in mod individual sau impreuna cu alte persoane raspund penal. La fel, raspund penal si superiorii ierarhici (civili sau militari) care nu iau masurile necesare pentru impiedicarea unor asemenea acte”.
Statutul de la Roma al Curtii Penale Internationale (denumit adesea Statutul Curtii Penale Internationale sau Statutul de la Roma) este tratatul care a instituit Curtea Penala Internationala (CPI). A fost adoptat la o conferinta diplomatica de la Roma din 17 iulie 1998 si a intrat in vigoare la 1 iulie 2002.
Tribunalul international este responsabil pentru patru crime principale: genocid, crime impotriva umanitatii, crime de razboi si crime de agresiune. Nici Ucraina si nici Rusia nu sunt insa parte la Statutul de la Roma si nu au ratificat textul fondator. In aceste conditii, poate fi tras la raspundere Vladimir Putin?
„Desi Rusia si Ucraina nu sunt semnatare ale Statutului de la Roma, Ucraina a acceptat de doua ori jurisdictia Curtii pentru crimele de razboi savarsite pe teritoriul sau. Acest aspect atrage competenta Curtii pentru crimele de razboi savarsite pe teritoriul Ucrainei, indiferent cine este autorul lor.De altfel, din mandatul de arestare reiese ca acesta se refera la fapte savarsite dupa data de 24 februarie 2022, atunci cand Rusia a invadat Ucraina.Daca un stat pe teritoriul caruia se ascunde un criminal de razboi nu este parte la Statutul Curtii Penale Internationale, asta nu inseamna ca el nu poate deveni la un moment dat sau nu poate preda un criminal de razboi care se ascunde pe teritoriul sau.
In plus, un mandat de arestare pe numele unei persoane pentru crime de razboi ridica o problema serioasa cu privire la acea persoana si ii limiteaza clar credibilitatea si posibilitatea de a calatori in alte state care ar putea sa o predea.
Desi CPI nu poate judeca in absenta, nimic nu o impiedica sa efectueze o investigatie in absenta, iar un mandat de arestare poate avea chiar rolul de a aduce persoana vizata in fata instantei”, a explicat Razvan Horatiu Radu.
