Statele Unite ar putea sa recurga la atacuri aeriene limitate impotriva pozitiilor gruparii Hezbollah din Liban in cazul in care miscarea islamista va deschide un nou front impotriva Israelului, dar este greu de crezut ca soldati americani vor fi trimisi sa ia parte la operatiuni terestre daca razboiul dintre statul evreu si Hamas se va extinde prin implicarea altor grupuri sau tari din regiune. In plus, comentatorii cred ca America ar putea recurge la lovituri preventive in cazul in care personalul si tehica de lupta a Statelor Unite ar fi atacate in zona Orientului Mijlociu, scrie g4media.ro
Avertismente la nivel inalt
Secretarul american de stat, Antony Blinken, si secretarul Apararii, Lloyd Austin, au declarat duminica ca Statele Unite se asteapta ca razboiul Israel-Hamas sa escaladeze prin implicarea gruparilor sustinute de Iran si au afirmat ca Administratia Biden este pregatita sa raspunda daca personalul sau fortele armate americane devin tinta oricaror astfel de ostilitati.
“Nu este ceea ce ne dorim, nu este ceea ce cautam. Nu vrem escaladare,” a afirmat Blinken. “Nu vrem sa vedem fortele noastre sau personalul nostru sub focul inamic. Dar daca se intampla, suntem pregatiti pentru asta.”
Aceeasi opinie a fost impartasita si de Austin, care a spus ca “ceea ce vedem este o perspectiva a unei escalade semnificative a atacurilor impotriva trupelor noastre si a oamenilor nostri din intreaga regiune.”
Seful Pentagonului a spus ca SUA au dreptul la autoaparare “si nu vom ezita sa luam masurile corespunzatoare.”
Blinken, care a efectuat recent o calatorie de cinci zile prin Orientul Mijlociu, in timpul careia s-a intalnit cu oficiali din sapte tari, a vorbit despre “probabilitatea escaladarii” in timp ce a spus ca nimeni nu doreste sa vada un al doilea sau al treilea front rezultat ca urmare a ostilitatilor dintre Israel si Hamas.
Seful diplomatiei americane a declarat ca se asteapta la “escaladare din partea celor sprijiniti de iranieni, escaladare indreptata impotriva fortelor noastre, indreptata impotriva personalului nostru” si a adaugat: “Luam masuri pentru a ne asigura ca ne putem apara in mod eficient personalul si ca putem raspunde decisiv daca este nevoie.”
Blinken a remarcat ca au fost desfasurate mijloace militare suplimentare in regiune, inclusiv doua grupuri de lupta cu portavioane, “nu pentru a provoca, ci pentru a descuraja, pentru a clarifica ca, daca cineva incearca sa faca ceva, suntem acolo.”
AP, care a relatat despre avertismentele lui Blinken si Austin, a reamintit ca presedintele Joe Biden a folosit in mod repetat expresia ‘Nu o faceti!’ pentru a-i avertiza pe inamicii Israelului impotriva incercarii de a profita de situatia fierbinte din regiune.
Cum raspund americanii
Pana in acest moment, Statele Unite au trimis si al doilea portavion in estul Marii Mediterane “pentru a descuraja actiunile ostile impotriva Israelului sau orice efort de extindere a acestui razboi in urma atacului Hamas,” a anuntat Lloyd Austin in urma cu 10 zile.
USS Eisenhower si navele de escorta – intre care distrugatoare si crucisatoare – se vor alatura astfel USS Gerald R. Ford si grupului sau de atac, aflat deja in apropiere de Italia, intr-o demonstratie de forta menit sa demonstreze angajamentul americanilor de a sprijini cel mai important aliat al lor din Orientul Mijlociu in contextul asaltului brutal lansat de gruparea terorista palestiniana la 7 octombrie.
“Cresterea pozitiei fortelor americane semnaleaza angajamentul ferm al Statelor Unite fata de securitatea Israelului si hotararea noastra de a descuraja orice actor statal sau non-statal care incearca sa escaladeze acest razboi,” a afirmat Austin la momentul respectiv.
Eisenhower poate transporta peste 60 de avioane, inclusiv aparate de lupta F/A-18, in timp ce Ford poate desfasura mai mult de 75 de aeronave de atac si interceptie.
Portavioanele Eisenhower si Ford reprezinta doar o parte din ajutorul militar pe care Administratia de la Washington il ofera partenerilor israelieni, asa cum am scris intr-o analiza recenta. (https://www.g4media.ro/cum-raspunde-armata-sua-la-criza-din-orientul-mijlociu-portavioane-forte-speciale-interceptoare-pentru-domul-de-fier-israelian.html)
Potrivit CNN, navele de razboi americane nu sunt destinate sa se alature confruntarilor din Gaza sau sa participe la operatiunile Israelului, dar prezenta a doua dintre cele mai puternice nave ale Marinei americane este menita sa transmita un mesaj de descurajare Iranului si gruparilor din regiune sprijinite de Iran, cum ar fi Hezbollah ce opereaza din Liban. (https://www.cnn.com/2023/10/14/middleeast/us-aircraft-carrier-eisenhower-israel-gaza-intl-hnk-ml/index.html)
Desfasurarile portavioanelor sunt “parte a efortului nostru de a descuraja actiunile ostile impotriva Israelului sau orice eforturi de extindere a acestui razboi dupa atacul Hamas asupra Israelului,” a precizat Austin.
De altfel, Administratia Biden a indicat ca portavionul Eisenhower si grupul sau de lupta nu vor fi in regiune pentru a se angaja in activitati de lupta in numele Israelului. “Nu exista nicio intentie sau plan de a desfasura trupe americane in Israel,” a declarat John Kirby, coordonatorul de comunicatii strategice al Consiliului National de Securitate de la Casa Alba.
“Urmarim foarte serios interesele noastre de securitate nationala in regiune,” a afirmat el, mentionand ca scopul intaririi fortei este acela “de a actiona ca un factor de descurajare pentru orice alt actor, inclusiv pentru Hezbollah, care ar putea crede ca extinderea acestui conflict este o idee buna.”
Kirby nu a exclus insa trimiterea de trupe ale SUA pentru a-i ajuta pe americanii care sunt tinuti ostatici de Hamas in Gaza.
Analistii afirma ca intensificarea prezentei fortelor americane reflecta ingrijorarea SUA ca luptele dintre Hamas si Israel ar putea escalada intr-un conflict regional mai periculos. Misiunea principala pentru navele de razboi si avioanele de vanatoare este deocamdata de a demonstra un show de forta care sa descurajeze Hezbollah, Iranul sau altii sa profite de situatia tensionata din zona.
In acest context, reamintim ca Israelul este un beneficiar important pe termen lung al asistentei militare americane si se bucura de un flux constant de ajutor din partea Statelor Unite. Cele doua tari au convenit in 2016 asupra unui acord pe 10 ani cu 38 de miliarde de dolari care acopera subventii anuale pentru cumpararea de echipamente militare si un credit de 5 miliarde de dolari pentru apararea antiracheta, potrivit Reuters.
Pe langa grupurile navale de lupta Eisenhower si Ford, zeci de avioane din US Air Force au primit ordin sa intareasca escadroanele de aparate A-10, F-15 si F-16 aflate deja la bazele din Orientul Mijlociu. Departamentul american al Apararii a anuntat, de asemenea, ca este gata sa adauge mai multe avioane daca este necesar.
SUA accelereaza, de asemenea, transportul de munitii si interceptoare pentru sistemul de aparare aeriana Iron Dome al Israelului, cel mai avansat sistem de aparare aeriana care functioneaza astazi in lume, conceput pentru a proteja impotriva unei game variate de rachete cu raza scurta de actiune.
Secretarul american al Apararii a anuntat si ca o mica celula de forte de operatiuni speciale asista Israelul cu informatii si planificare. Fortele speciale americane nu au fost insarcinate cu salvarea ostaticilor, a spus un oficial de la Pentagon, dar ar putea daca li s-ar cere acest lucru, in contextul in care Fortele de Aparare ale Israelului (IDF) sunt masate la frontiera cu Fasia Gaza, pregatindu-se cel mai probabil de o invazie a teritoriului controlat de Hamas.
Riscuri de extindere
De la atacul brutal al Hamas de pe 7 octombrie, fortele israeliene au fost angajate in schimburi zilnice de focuri cu Hezbollah, un grup militant din Liban, la granita de nord. Potrivit expertilor, confruntarile violente de la granita dintre Liban si Israel au fost cel mai letale din ultimii ani si probabil ar fi declansat deja un razboi total daca fortele israeliene nu s-ar fi concentrat asupra Hamas.
Liderii Hezbollah s-au intalnit recent cu Iranul, care sustine aripa militara a miscarii. Iar oficialii iranieni au avertizat in mod repetat ca ar putea fi nevoiti sa ia masuri daca atacurile impotriva Gaza continua. Teheranul considera atacurile Israelului asupra poporului palestinian un act de genocid.
Riscurile extinderii razboiului in regiune sunt asadar uriase. Mai ales in conditiile in care Iranul are o atitudine extrem de vehementa si agresiva, iar implicarea sa in atacul Hamas de pe 7 octombrie este un subiect care a revenit constant in ultimele doua spatamani.
Asa cum am explicat imediat dupa atacul teroristilor palestinieni, liderii iranieni se folosesc de militantii islamisti Hamas din Fasia Gaza ca sa saboteze acordul istoric pe care Israelul si Arabia Saudita erau foarte aproape sa-l incheie. Teheranul este ingrijorat ca acordul dintre Ierusalim si Riad ar putea remodela Orientul Mijlociu si i-ar putea slabi influenta regionala, de aceea se foloseste de Hamas ca sa impiedice posibila apropiere a dusmanilor sai de moarte.
Exista astfel ingrijorari reale ca Hezbollah ar putea incerca sa deschida un nou front in razboiul Israel-Hamas printr-un atac la scara larga asupra nordului Israelului. Mai ales ca liderul adjunct al Hezbollah, seicul Naim Kassem, le-a spus oficialilor libanezi: “Suntem parte din batalie.” Iar gruparea sustinuta de Iran este o amenintare mult mai mare decat Hamas in Gaza. Are un arsenal de aproximativ 150.000 de rachete care sunt mai puternice si mai precise decat cele folosite de Hamas.
Temerile nu sunt limitate insa doar la Liban. Israelul a atacat recent doua aeroporturi din Siria, precum si tinte din Cisiordania, unde o moschee care ar fi fost folosita de militanti a fost bombardata. Iar americanii au interceptat rachete si drone trimise de rebelii Houthi din Yemen spre Israel.
Tinand cont de aceasta situatie, nu este de mirare ca Departamentul de Stat al Statelor Unite a cerut americanilor sa faca planuri pentru a parasi Libanul cat mai curand posibil dupa ce demonstratii si confruntari violente au izbucnit in tara pe fondul razboiului dintre Israel si Hamas. Iar oficialii americani au anuntat duminica ca personalul neesential de la ambasada SUA din Irak ar trebui sa paraseasca tara.
Vor intra SUA in razboi?
Statele Unite si-au declarat inca de la inceput sustinerea completa pentru Israel. Presedintele Biden si oficiali din administratia sa – cu Blinken si Austin cei mai vizibili – au repetat constant ca sunt alaturi de Israel si au lansat avertismente directe guvernului de la Teheran si aliatilor acestuia.
Portavioane americane, avioane de lupta si forte speciale ale Statelor Unite au fost trimise in regiune, iar alte ajutoare sunt pe drum. Israelul este aprovizionat rapid cu munitie si rachete, iar americanii ofera consiliere fortelor IDF.
In plus, presedintele Biden a cerut Congresului vineri sa aprobe o finantare de 14 miliarde de dolari pentru aliatul sau din Orientul Mijlociu, ca parte a unui pachet de ajutor militar de 105 miliarde de dolari. A doua zi, Pentagonul a anuntat ca va trimite doua dintre cele mai puternice sisteme de aparare antiracheta in Orientul Mijlociu – o baterie Terminal High Altitude Area Defense (THAAD) si baterii Patriot suplimentare.
In acest context extrem de delicat, BBC se intreaba insa daca presedintele SUA va fi “cu adevarat dispus sa se implice intr-un alt razboi, mai ales intr-un an electoral? Recentele aventuri militare americane in regiune s-au dovedit costisitoare – din punct de vedere politic, economic si din punct de vedere al perderilor de vieti americane.” Care ar putea fi limitele unei eventuale interventii a americanilor?
Michael Oren, fost ambasador israelian in SUA, considera ca presedintele Biden a facut deja un prim pas in acest sens prin desfasurarea portavioanelor americane in regiune. “Nu scoti genul asta de pistol decat daca esti dispus sa-l folosesti,” a afirmat el.
Dar Seth G. Jones, director in cadrul grupului Centre for Strategic and International Studies din Washington, a afirmat ca SUA ar fi foarte reticente in a se angaja direct militar intr-un razboi in Gaza.
Analistul s-a declarat convins ca prezenta grupurilor navale de lupta Eisenhower si Ford ar putea fi utila “fara (ca ele) sa traga niciun foc,” nu in ultimul rand datorita capacitatii lor de a colecta informatii si de a asigura aparare antiaeriana. Orice implicare directa a americanilor in ostilitati “ar fi o ultima solutie,” a spus Jones.
Potrivit expertilor, amenintarea din nordul Israelului, si in special din partea gruparii militante Hezbollah, este principalul lucru care ingrijoreaza acum atat Israelul, cat si Statele Unite.
Oren si-a experimat temerile ca Hezbollah ar putea interveni atunci cand Israelul este “deja adanc in interiorul Gazei si este implicat (in lupte) si obosit.”
Daca se intampla acest lucru, Oren a declarat ca exista posibilitatea ca SUA sa-si angajeze puterea aeriana considerabila pentru a lovi tinte in interiorul Libanului, desi nu vede o situatie in care America sa desfasoare soldati pentru operatiuni terestre.
La randul sau, Seth Jones a recunoscut ca exista riscul extinderii conflictului, dar considera ca actiunile de descurajare luate de Statele Unite “cresc costurile riscurilor pentru Iran si reprezentantii sai.”
Expertul a spus ca daca Hezbollah s-ar angaja intr-o operatiune ofensiva majora din nordul Israelului, gruparea islamista “s-ar confrunta probabil cu un raspuns destul de serios.” Jones a notat ca fortele americane din regiune au mai suferit atacuri limitate din partea unor grupuri care au legaturi cu Iranul.
Pe de alta parte, analistii au precizat ca Israelul nu a cerut sprijin militar direct in razboiul sau cu Hamas. Danny Orbach, profesor de istorie militara la Universitatea Ebraica din Ierusalim, a subliniat de altfel ca doctrina militara a Israelului afirma ca statul evreu ar trebui sa se poata proteja pe cont propriu, fara sprijin extern direct.
Exista de altfel putine exemple de interventie directa a SUA in numele Israelului. Una dintre exceptiile notabile a fost inainte de primul Razboi din Golf, in 1991, cand Statele Unite ale Americii au trimis baterii Patriot pentru a apara Israelul de atacurile irakiene cu rachete Scud. Mai degraba, de-a lungul ultimelor decenii, Statele Unite au recurs la influenta lor uriasa, si la ajutorul militar masiv, pentru a tine in frau Israelul.
Sustinere conditionata
Sprijinul SUA poate fi, de asemenea, limitat in timp, cred expertii. Yaacov Katz, analist militar si editorialist la Jerusalem Post, a fost de parere ca sprijinul Americii pentru Israel va fi sub presiune de indata ce isi va lansa operatiunea militara terestra in Gaza si numarul victimelor civile va creste.
El crede ca sprijinul s-ar putea diminua in cateva saptamani. “Nu vad ca Israelul sa beneficieze de mai multa libertate de actiune din partea Americii sau a lumii pentru o ofensiva terestra care dureaza o perioada mult mai lunga de timp.”
O opinie impartasita si de alti experti, care considera ca sprijinul SUA s-ar putea schimba in timp. Deocamdata, cei mai multi dintre americani sustin actiunile Israelului impotriva Hamas.
Dar protestele anti-Israel si in favoarea palestinienilor au avut loc in multe metropole, precum New York, unde la sfarsitul saptamanii trecute manifestantii au dat foc steagurilor israeliene si americane, scandand Free Palestine!
In plus, Casa Alba – care si-a declarat initial sprijinul complet pentru statul evreu, anuntand livrarea de echipamente militare in Israel – ar putea sa cedeze presiunilor venite din partea comunitatilor de musulmani din America. Deja, pozitia adoptata de Administratia Biden fata de conflictul actual dintre Israel si Hamas alimenteaza tensiunile tot mai mari din cadrul Departamentului de Stat de la Washington, unde angajatii musulmani si arabi sunt din ce in ce mai frustrati din cauza politicii oficiale a Statelor Unite pe care o vad ca favorizand doar Israelul si ignorand cererile palestinienilor.
Moralul angajatilor este scazut, iar unii dintre ei se pregatesc sa-si exprime in mod oficial opozitia fata de abordarea liderului de la Casa Alba, afirma Huffington Post. Situatia este atat de delicata incat sursele vorbesc despre “o rebeliune care se coace” in agentia guvernamentala americana care este cea mai implicata in politica externa a SUA.
Concluzia analistilor este ca SUA spera clar ca sprijinul sau militar pentru Israel si propria prezenta militara consolidata in regiune vor fi suficiente pentru a preveni extinderea conflictului. Aceasta desi actiunile provocatoare ale Iranului si ale miscarilor pe care le sustine au darul de a tensiona si mai mult o regiune deja descrisa drepat un butoi cu pulbere care ar putea sa explodeze in orice moment.
In cazul in care Hezbollah ataca Israelul in forta, americanii vor recurge, cel mai probabil, la lovituri aeriene impotriva gruparii islamiste. De asemenea, Statele Unite vor continua sa recurga la puterea lor militara pentru a stopa atacurile cu rachete si drone lansate impotriva Israelului, asa cum a fost cazul rebelilor Houthi din Yemen. In plus, Administratia Biden face eforturi sa limiteze scopul si durata posibilei invazii terestre a israelienilor in Gaza.
Foarte multe depind insa de ce va face Iranul. Guvernul de la Teheran a lansat deja amenintari directe la adresa Israelului si, in mod voalat, impotriva Americii. Oficiali americani au declarat luni pentru CNN ca SUA detin informatii ca grupurile militante sustinute de Iran planuiesc sa intensifice atacurile impotriva fortelor americane din Orientul Mijlociu, in contextul in care Iranul incearca sa valorifice reactia din regiune fata de sprijinul SUA pentru Israel.
Aceste grupari, care au lansat deja mai multe atacuri cu drone asupra fortelor SUA din Irak si Siria, ar putea escalada si mai mult situatia pe masura ce razboiul dintre Israel si Hamas continua. De aceea expertii cred ca actiunile iranienilor – si, mai ales, daca ei vor continua sa isi asmuta aliatii din zona impotriva intereselor israeliene si americane – vor influenta semnificativ raspunsul militar al Statelor Unite.