Invazia Rusiei in Ucraina a unit natiunile occidentale, pentru ca agresiunea rusa a scos in evidenta valorile democratiilor, precum libertatea, suveranitatea si statul de drept. Dar cand vine vorba de urmatoarea faza a conflictului, oare va mai rezista aceasta unitate? BBC evidentiaza intr-o analiza cinci aspecte ce ar putea zdruncina in cele din urma alianta occidentala.
Inainte de razboi, democratiile liberale pareau uneori nesigure in ceea ce priveste obiectivul asupra carora se concentrau si viitorul lor. Unele si-au pus sub semnul intrebarii aliantele, altele au cedat in fata sentimentelor nationaliste. Dar conflictul din Ucraina a reamintit Occidentului ceea ce reprezinta - ideea de libertate, de suveranitate si de stat de drept -, iar asta a facut Vestul sa dea un raspuns unitar la agresiunea Rusiei.
Dar in ciuda eforturilor diplomatice depuse de secretarul general al ONU, Antonio Guterres, si de altii, acest razboi ar putea continua o buna perioada de timp. S-ar putea ca acum sa ne aflam in punctul culminant al consensului in cadrul aliantei occidentale, pentru ca urmeaza niste alegeri dificile de facut, ce ar putea macina consensul diplomatic al puterilor occidentale, scrie BBC.
Obiectivele razboiului
Poate ca cele mai importante tensiuni ar putea aparea cu privire la obiectivele razboiului. In acest moment, Occidentul este unit de ideea apararii Ucrainei. Ofera sprijin economic si militar pentru a ajuta tara sa reziste. Dar care este obiectivul pe termen lung? O incetare a ostilitatilor, bineinteles. Dar asta inseamna ca Rusia trebuie sa fie invinsa? Ca Ucraina trebuie sa castige? Cum ar arata infrangerea si victoria, in termeni practici?
Premierul britanic Boris Johnson a declarat saptamana trecuta in fata parlamentarilor: „Trebuie pur si simplu sa facem tot ce putem in mod colectiv pentru a ne asigura ca Vladimir Putin esueaza si esueaza intr-o maniera decisiva”.
Ce ar presupune esecul Rusiei?
Dar ce inseamna „esec”? Boris Johnson nu a spus. Insa un lucru pe care l-a respins in mod clar a fost sa faca presiuni pentru schimbarea regimului de la Moscova. „Este foarte important sa nu facem un obiectiv din inlaturarea liderului rus sau din schimbarea politicii in Rusia”, a spus el. „Este vorba despre protejarea poporului din Ucraina. Putin va incerca sa o prezinte ca pe o lupta intre el si Occident si nu putem accepta acest lucru”, a aratat premierul britanic.
Cu toate acestea, asta este ceea ce fac tot mai mult Statele Unite. Secretarul american al apararii, Lloyd Austin, a sugerat ca nu ar fi suficient doar ca fortele ruse sa fie invinse. „Vrem sa vedem Rusia slabita in asa masura, incat sa nu mai poata face genul de lucruri pe care le-a facut atunci cand a invadat Ucraina”, a declarat el.
Asta ar putea insemna sanctiuni care sa vizeze sectorul de aparare al Rusiei. Sau ar putea insemna ca Ucrainei sa i se puna la dispozitie mijloacele necesare pentru a distruge o parte semnificativa a fortelor militare ale Rusiei.
Ministrul de externe britanic Liz Truss a declarat miercuri ca fortele rusesti trebuie sa fie indepartate din „intreaga Ucraina”, in ceea ce reprezinta cea mai clara declaratie de pana acum a obiectivelor de razboi ale Marii Britanii, remarca BBC.
Londra vrea ca Rusia sa fie izgonita inclusiv din Crimeea
Puterile occidentale isi indreapta atentia asupra modului in care s-ar putea incheia razboiul din Ucraina si asupra a ceea ce doresc dincolo de incetarea ostilitatilor.
In discursul sau rostit miercuri la Londra, Liz Truss a declarat ca Rusia trebuie sa fie impinsa afara din „intreaga Ucraina”. Asta ar insemna ca fortele rusesti trebuie sa paraseasca nu doar teritoriul ocupat in ultimele saptamani, ci si zonele invadate in urma cu opt ani, cum ar fi Crimeea. Este posibil ca nu toate puterile occidentale sa impartaseasca un obiectiv atat de ambitios, mentioneaza BBC.
De asemenea, ministrul de externe de la Londra a precizat ca Occidentul ar trebui sa faca mai mult pentru a descuraja viitoarele agresiuni rusesti, cheltuind mai mult pentru aparare si folosindu-si influenta economica pentru a exclude Rusia de pe pietele occidentale.
Aparare pentru Moldova si Georgia
Ea a spus totodata ca Occidentul ar trebui sa consolideze capacitatile de aparare nu doar ale Ucrainei, ci si ale altor tari amenintate, cum ar fi Moldova si Georgia.
In cazul in care Rusia si-ar atinge obiectivele in Ucraina, a avertizat ea, ar exista „o nenorocire de nedescris in intreaga Europa”. Victoria Ucrainei este un „imperativ strategic” pentru Occident, a conchis ea.
Oricum ar fi, comenteaza corespondentul diplomatic al BBC James Landale, nu toti aliatii occidentali ar putea impartasi astfel de ambitii, temandu-se ca Putin ar putea exploata retorica prin care sustine ca Occidentul reprezinta intr-adevar o amenintare existentiala pentru Rusia.
Sprijin militar pentru Ucraina
Occidentul este in mare parte unit atunci cand este vorba despre sustinerea militara a Ucrainei. Dar parerile difera in ceea ce priveste aspectele specifice. Unele tari sunt reticente in a furniza armament greu, temandu-se ca ar putea prelungi varsarea de sange. Altele, dimpotriva, isi sporesc livrarile de munitie si de arme mai puternice.
Tobias Ellwood, presedintele Comisiei pentru aparare din parlamentul de la Londra, vrea ca Marea Britanie sa ofere mai mult. „Facem suficient pentru a impiedica Ucraina sa piarda, dar nu suficient pentru a ne asigura ca va castiga. Trebuie sa ajutam Ucraina sa castige in mod absolut, mai degraba decat sa aparam doar liniile actuale”, a declarat el la emisiunea „Today” de la BBC Radio 4.
In felul acesta, politicianul leaga discutia despre mijloace de o dezbatere despre scopuri.
Dar altii din Occident s-ar putea teme ca transformarea apararii Ucrainei intr-un razboi total cu Rusia, prin intermediari, l-ar putea impinge pe Putin spre escaladarea conflictului, fie prin atacarea unor tinte occidentale, fie prin lansarea de atacuri cibernetice sau chiar prin utilizarea de arme de distrugere in masa. Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a avertizat deja cu privire la riscul „serios si real” al unui razboi nuclear.
De altfel, insusi Vladimir Putin a amenintat, miercuri, cu un „raspuns fulgerator si rapid”, daca „cineva din exterior va dori sa intervina in Ucraina”. Liderul rus a spus ca va folosi „toate instrumentele” in cazul in care va exista vreo interventie din partea cuiva care sa reprezinte o „amenintare strategica” pentru Rusia in razboiul din Ucraina.
Solutia politica
La un moment dat, s-ar putea ajunge la un impas militar si ar putea creste presiunea pentru un acord politic.
Presupunerea aproape evidenta este ca Occidentul va sustine orice va alege Ucraina sa faca. Dar ce se intampla daca nu va fi cazul?
Ce se va intampla daca unele tari occidentale ar exercita presiuni asupra Ucrainei pentru a cere pacea, dar conducerea de la Kiev ar dori sa continue lupta? Ar putea unele tari sa inceapa sa isi limiteze sprijinul militar pentru Ucraina?
Sau, in sens invers, ce s-ar intampla daca Ucraina ajunge la un acord politic caruia Occidentul i se opune, considerand ca acesta recompenseaza prea mult Rusia? Ar putea unele tari sa refuze sa ridice sanctiunile impuse Rusiei, ceea ce ar putea anula un acord de pace?
In randul factorilor de decizie occidentali are loc o dezbatere: ce fel de acord politic ar putea fi convenit in Ucraina? Va fi prioritara recastigarea controlului asupra teritoriului confiscat de Rusia sau asigurarea securitatii, integritatii si viabilitatii viitoare a ceea ce va ramane din Ucraina dupa incetarea luptelor?
Un oficial occidental de rang inalt a dezvaluit aceasta tensiune. „Nu se poate accepta ca Putin sa modifice cu succes, prin forta, granitele suverane ale Ucrainei”, a spus el, dupa care a adaugat: „Planul nostru pe termen lung pentru Ucraina este ca aceasta sa reuseasca sa devina un stat suveran si independent”. Or, aceste doua obiective nu sunt neaparat acelasi lucru.
In termeni practici, inseamna ca vor exista alegeri dificile atunci cand va trebui sa se ajunga la un acord politic. Ar trebui, de exemplu, ca Occidentul sa faca presiuni pentru ca fortele rusesti sa se retraga complet la granitele de dinainte de 24 februarie 2022 sau sa paraseasca doar unele dintre zonele pe care le-au ocupat?
Pentru Ben Wallace, secretarul britanic al apararii, niciuna dintre optiuni nu este satisfacatoare. „In ceea ce ma priveste, vreau ca Putin sa nu se retraga doar dincolo de granitele de dinainte de februarie. A invadat Crimeea ilegal, a invadat Donetk ilegal. Ar trebui sa respecte dreptul international si, pe termen lung, sa paraseasca Ucraina”, a spus ministrul in fata parlamentarilor britanici.
Este posibil ca acest punct de vedere sa nu fie impartasit de altii in Occident, reliefeaza BBC.
Sanctiunile energetice impuse Rusiei
S-ar putea ca puterile occidentale sa nu cada la pace nici in privinta sanctiunilor. Deocamdata, acestea au convenit sa nu fie de acord cu privire la cat de dur sa pedepseasca Rusia, in special daca ar trebui impuse mai multe sanctiuni asupra exporturilor de petrol si gaze.
Tarile care depind de energia rusa spun ca economiile lor nu ar putea supravietui fara aceasta. Dar daca luptele continua o perioada de timp, ar putea exista presiuni contrare. Unele tari ar putea dori sa fie inasprite sanctiunile impuse Moscovei pentru a incerca sa puna capat impasului. Altele ar putea dori sa reduca sanctiunile energetice, pe masura ce populatiile lor devin mai putin tolerante fata de costurile economice.
Viitorul Ucrainei
Este la fel de posibil ca Occidentul sa nu fie de acord cu privire la viitorul pe termen lung al Ucrainei. Ce se intampla daca vor exista disensiuni in interiorul Ucrainei? Ce se intampla daca apar factiuni, cum ar fi nationalistii, care vor vrea sa continue lupta, si adeptii compromisului, care vor vrea sa ajunga la un acord? Ar trebui ca Occidentul sa ia partea cuiva?
Cat de adanci ar putea fi diviziunile in interiorul Ucrainei? Unii analisti au speculat chiar ca ar exista posibilitatea unui razboi civil, facand comparatii cu diviziunile din Irlanda din 1922.
Sau ce s-ar intampla daca Ucraina ar incepe sa faca alegeri politice cu care Occidentul n-ar fi de acord?
Fiona Hill, experta in Rusia si fost oficial al Consiliului National de Securitate al SUA, a sugerat ca Ucraina ar putea chiar sa caute sa detina arma nucleara pentru a-si asigura securitatea in viitor. „Cu cat Putin continua amenintarea cu arme nucleare, cu atat mai multa presiune pune asupra unor tari precum Ucraina de a se gandi ca singura modalitate reala de aparare este sa se grabeasca sa obtina, la randul lor, o arma nucleara”, a declarat experta la un seminar sustinut la centrul de reflectie Changing Europe.
In astfel de circumstante, ar mai fi dispus Occidentul sa furnizeze Ucrainei arme conventionale? Sau chiar sa ia in considerare o eventuala aderare a Kievului la Uniunea Europeana?
Ideea este ca pozitiile politice in caz de conflict sunt rareori statice si ar putea fi gresit sa presupunem ca unitatea occidentala se va mentine in mod automat in timpul provocarilor ce vor urma, conchide analiza BBC.