Oamenii de stiinta sunt prudenti, dar incep sa fie optimisti ca varianta Omicron poate fi un semn ca virusul isi pierde puterea, in ciuda numarului mare de cazuri, relateaza The Guardian.
Lumea se confrunta cu un nou sezon festiv lovit de o explozie de cazuri de COVID-19. Anul trecut, Craciunul si Anul Nou au fost afectate de aparitia variantei Alpha. De data aceasta, varianta Omicron este cea care provoaca un numar mare de infectari. Peste tot in lume sunt impuse noi restrictii, iar sistemele de sanatate se tem ca vor fi coplesite.
Unii oameni se tem ca asa va fi de acum incolo Craciunul si ca restrictiile si izolarea ar putea deveni noul normal. Este o perspectiva descurajatoare. Dar este ea realista? Sunt si voci care spun ca ne indreptam spre inceputul sfirsitului pentru aceasta pandemie.
In tari cu rata ridicata de vaccinare, ca Marea Britanie, numarul noilor infectari a atins niveluri record, dar spitalizarile si decesele cauzate de COVID-19 raman foarte scazute. Cele mai recente studii sugereaza ca noua varianta pare sa declanseze mai putine cazuri de boala severa decat predecesorii sai virali.
Oamenii de stiinta au tratat in general aceste studii ca pe o veste buna, dar au recomandat si prudenta.
Aceasta, cu atat mai mult cu cat cele mai multe dintre cazurile noi au fost detectate la tineri, ceea ce i-a determinat pe unii cercetatori sa avertizeze ca, daca Omicron incepe sa afecteze in numar mai mare persoanele mai in varsta, mai vulnerabile, spitalizarile ar putea sa creasca din nou. Pe de alta parte, un numar mare de persoane – in special varstnici – au facut vaccinuri anti-COVID si doze booster, ceea ce le asigura o protectie considerabila impotriva Omicron. Ramane de vazut cum acesti factori vor afecta cifrele. In prezent, exista prea putine date pentru a putea spune cu siguranta cum vor sta lucrurile, dar este nevoie de decizii pentru protejarea sanatatii publice, spune profesorul Mark Woolhouse de la Universitatea Edinburgh, specialist in boli infectioase.
Multi oameni de stiinta cred ca dovezile de pana acum sugereaza ca e probabil ca virusul sa-si piarda capacitatea de a provoca forme severe de boala.
Studiile recente din Scotia, Anglia si Africa de Sud arata toate in aceasta directie.
„Sentimentul meu este ca aceasta varianta este primul pas intr-un proces prin care virusul se adapteaza la populatia umana, pentru a produce mai multe simptome benigne”, spune dr. Julian Tang, profesor de stiinte respiratorii la Universitatea Leicester.
„Intr-un fel, este in avantajul virusului daca ii afecteaza pe oameni in asa fel incat sa nu se imbolnaveasca prea mult – pentru ca atunci se pot plimba si se pot intalni in societate si raspandesc virusul si mai mult”, explica el.
Unii oficiali din domeniul sanatatii au prezis ca COVID-19 ar putea ajunge sa se comporte ca gripa, care necesita un nou vaccin pentru a face fata noilor tulpini care apar in fiecare an. Cu toate acestea, profesorul Martin Hibberd, de la London School of Hygiene and Tropical Medicine, spune ca coronavirusurile – inclusiv cele care provoaca racelile obisnuite – nu se comporta astfel.
„Nu apar tulpini noi in fiecare an. Motivul pentru care racim iarna este ca imunitatea noastra la coronavirus nu dureaza foarte mult. Si acest virus pare sa fie mai asemanator cu cele care provoaca raceli comune. Cu alte cuvinte, s-ar putea sa mai avem nevoie sa ne gandim daca administram vaccinuri pentru a ne proteja impotriva COVID-19 in fiecare an, deoarece imunitatea va scadea mereu”, spune el.