Comisia pentru libertati civile din Parlamentul European (LIBE) a decis astazi prin vot secret sa propuna numele Codrutei Kovesi pentru functia de procuror-sef european.
Kovesi a obtinut 26 voturi în comisia pentru libertati civile si justitie! Ea este urmata de candidatul francez Jean-Francois Bohnert, cu 22 de voturi, si de candidatul german Andres Ritter, cu un vot, a anuntat Comisia de libertati civile (LIBE).
Laura Codruta Kovesi, Jean-Francois Bohnert si Andres Ritter au fost audiati marti de comisiile reunite pentru libertati civile, justitie si afaceri interne (LIBE) si control bugetar (CONT) ale Parlamentului European, pentru ocuparea functiei de procuror-sef european.
Propunerea celor doua comisii va fi trimisa Conferintei Presedintilor si presedintelui PE, Antonio Tajani.
Procurorul-sef va fi numit de comun acord de catre Parlamentul European si Consiliu. Daca va fi confirmata si de comisia LIBE, numele lui Kovesi va fi negociat de Parlamentul European si Consiliul UE.
Fosta sefa a DNA, Laura Codruta Kovesi, a obtinut marti seara cele mai multe voturi, 12, în Comisia pentru control bugetar (CONT) a Parlamentului European, dupa audierile pentru ocuparea functiei de procuror-sef al Parchetului European.
Ea a fost urmata de candidatul francez Jean-Francois Bohnert, cu 11 voturi, si de candidatul german Andres Ritter, cu un vot, potrivit biroului de presa al Parlamentului European.
Votul Comisiei CONT, care a fost unul secret, are rol consultativ.
Procurorul-sef european va conduce Parchetul European
Procurorul-sef european va conduce Parchetul European (EPPO) care se asteapta sa fie operational pâna la sfârsitul anului 2020. Procurorul-sef va fi numit de comun acord de catre Parlamentul European si Consiliu.
Parchetul European va fi un birou independent însarcinat cu investigarea, urmarirea si aducerea în fata justitiei a infractiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, coruptia sau frauda transfrontaliera de TVA de peste 10 milioane de euro. Lista infractiunilor va putea fi extinsa în viitor pentru a include, de exemplu, activitati teroriste.
Pâna în prezent, 22 de state membre ale UE s-au alaturat Parchetului European. Exceptând Marea Britanie care va parasi UE, cele cinci tari care nu participa înca (Suedia, Ungaria, Polonia, Irlanda si Danemarca) se vor putea alatura în orice moment.
Parchetul European va avea sediul central în Luxemburg si va fi compus dintr-un procuror-sef si un colegiu de procurori din toate tarile participante. Acestia vor coordona investigatiile curente desfasurate de catre procurorii delegati în fiecare stat participant.
Parchetul European va veni în completarea activitatii OLAF (Biroul european de lupta antifrauda) si a Eurojust (agentie a Uniunii Europene ce se ocupa de cooperarea judiciara în materie penala între agentiile statelor membre), care nu sunt echipate pentru a ancheta sau pentru a urmari penal cazuri individuale.