Austria continua sa importe din Rusia gaz „la capacitate maxima”, in conditiile in care majoritatea tarilor europene au facut eforturi pentru a-si reduce dependenta de resursele energetice ale Moscovei. Importurile de gaz austriece reprezinta o sursa importanta de venit pentru regimul de la Kremlin, informeaza Euronews. Dependenta Vienei fata de gazele rusesti este direct legata de modul in care Federatia Rusa continua sa exercite o influenta semnificativa asupra sistemului politic si economic austriac, transmite digi24.ro.
Practic, Austria a cheltuit pana in acest moment mai multi bani pe gazele provenite din Rusia decat pe ajutorul acordat Ucrainei, tara invadata, pe 24 februarie 2022, de armata regimului lui Vladimir Putin.
Astfel, in luna ianuarie 2023, Austria si-a majorat importurile de gaze cu 80% si a ajuns la nivelurile de import de dinainte de invazie.
Inainte de instituirea, de catre UE si tarile occidentale, a embargoului economic asupra Rusiei, ca urmare a razboiului declansat in Ucraina, Moscova avea venituri de 600 de milioane de euro pe zi de pe urma exportului de gaze catre tarile europene.
Scurt curs de istorie contemporana despre cum a ajuns Austria atat de dependenta de Rusia in 2023
Atitudinea mai degraba „prietenoasa” a Austriei fata de regimul actual de la Kremlin poate fi explicata apeland la istoria contemporana: in timpul celui De-al Doilea Razboi Mondial, Austria a fost „absorbita” efectiv de Germania nazista in urma asa-numitului „Anschluss”. Dupa infrangerea nazistilor, SUA, Marea Britanie, Franta si fosta Uniune Sovietica au impartit Austria „in zone de ocupatie”, similare modului in care a fost, de pilda, impartit Berlinul.
In 1955, URSS, SUA, UK, Franta si Austria au semnat un Tratat de independenta a Austriei, prin care statul austriac a fost, practic, reinfiintat de facto, ca stat suveran.
Dupa semnarea acestui tratat, trupele Aliate au parasit teritoriul austriac. Totodata, Austria nu a aderat la NATO, dupa retragerea armatei sovietice, decizie ramasa in vigoare pana astazi. In schimb, Austria a intrat in UE.
Aceasta „neutralitate politica” si, mai ales, militara a dus, in timp, la o apropiere a Austriei fata de Rusia, mult mai vizibila fata de alte state europene, mai ales dupa Razboiul Rece.
Putin si „marionetele” sale din guvernul de la Viena
In anul 2018, de pilda, Vladimir Putin s-a aflat personal la Viena pentru semnarea unor contracte intre compania rusa Gazprom si OMV, pentru livrarea de gaze pentru Austria. Din partea guvernului vienez a semnat fostul cancelar de la acea vreme, Sebastian Kurz.
In acelasi an, ministra austriaca de Externe a fost aspru criticata si facuta „marioneta” pentru „reverenta” facuta la adresa lui Putin, dupa ce liderul de la Kremlin a facut o vizita-surpriza chiar la nunta Karinei Kneissl, sefa diplomatiei vieneze.
Intre timp, Kurz este implicat intr-un scandal de coruptie si este anchetat de procurorii austrieci.
Viena da cu o mana 7 miliarde de euro Rusiei si cu cealalta 200 de milioane de euro Ucrainei
In prezent, autoritatea austriaca pentru energie a justificat cresterea importurilor de gaze din Rusia, ca urmare a reducerii importurilor din Germania si Italia. Gazprom a taiat livrarea de gaze catre Europa in vara lui 2023. Cu toate acestea 100% din cantitatea comandata de Austria a fost livrata, conform Euronews.. Austria s-a angajat astfel sa importe gaze rusesti pana in 2040 si si-a dublat deja volumul de gaze importate. Actualul cancelar austriac, Jarl Nehammer, a refuzat sa sanctioneze compania OMV pentru ca importa gaze rusesti:
„Daca rusi continua sa livreze, nu pot interzice OMV sa-si indeplineasca sarcinile contractuale”
De la invazia Ucrainei de catre Rusia si pana in prezent, Austria a importat gaze rusesti in valoare de 7 miliarde de euro. Ajutorul economic acordat Ucrainei de catre Viena se ridica la aproximativ 200 de milioane de euro.
Guvernul austriac, prieten cu Moscova, inamic declarat al Bucurestiului, in privinta Schengen
In acelasi timp, cancelarul austriac Karl Nehammer pare de neclintit in decizia privind aderarea Romaniei la spatiul Schengen. Nehammer a declarat ca nu este momentul potrivit pentru extinderea zonei de libera circulatie, intrucat si acum „extinderea poate fi pusa in aplicare doar atunci cand protectia frontierelor externe functioneaza”.
In ceea ce priveste opozitia Austriei fata de aderarea Romaniei si Bulgariei la spatiul Schengen, una dintre teoriile care circula in culisele politice este legata de influenta uriasa pe care o are Rusia asupra sistemului politic si economic din Austria, o tara care nu este in NATO, ceea ce ar explica si faptul ca establishmentul american nu a reusit sa penetreze elitele austriece si sa ofere anticorpi la hegemonia Kremlinului.
De ce ar vrea Rusia ca Romania si Bulgaria sa nu fie primite in Schengen? Pentru ca acest lucru va genera in cele doua tari un urias val de frustrare publica si pentru ca va crea sentimentul ca Uniunea Europeana ii respinge, dupa cei 11 ani de asteptare. Incurajarea curentelor eurosceptice si a populismului anti occidental a fost in permanenta una dintre cele mai puternice arme ale razboiului hibrid cu care Rusia a reusit sa controleze politica din multe tari europene.
Cancelarul Austriei, Karl Nehammer, a fost de altfel primul lider occidental care s-a intalnit cu dictatorul rus Vladimir Putin, dupa declansarea invaziei din Ucraina.
Presedintele rus Vladimir Putin l-a primit la Kremlin pe Nehammer in aprilie 2022. Intalnirea Putin-Nehammer a durat 75 de minute si a avut loc la Novo-Ogariovo, resedinta prezidentiala de langa Moscova, a declarat Dmitri Peskov, purtatorul de cuvant al Kremlinului. Cancelarul austriac a spus cu acest prilej ca „nu a fost o vizita prieteneasca” iar discutia cu Vladimir Putin a fost „foarte directa, deschisa si dura”.