Vizita efectuata luni de presedintele american Joe Biden la Kiev a fost planificata in secret in ultimele luni, cu participarea unui numar restrans de responsabili, si Moscova a fost informata despre aceasta vizita cu cateva ore inainte ca el sa plece de la Washington, potrivit unor consilieri ai liderului de la Casa Alba citati de agentia EFE.
Unul dintre acestia, consilierul pentru securitate nationala Jake Sullivan, care l-a insotit pe Biden la Kiev, a declarat presei ca Washingtonul a trimis Moscovei o notificare asupra acestei vizite cu "cateva ore" inainte ca avionul presedintelui american sa decoleze de la Washington, pentru a evita orice incident de natura sa escaladeze si mai mult razboiul din Ucraina.
Solicitat de un ziarist sa dezvaluie mesajul transmis Moscovei, el a refuzat, invocand "caracterul sensibil" al acestui gen de comunicari cu Moscova.
Despre vizita lui Biden s-a aflat abia atunci cand el a ajuns la Kiev si a fost pastrata in secret pana in ultimul moment, din ratiuni de securitate. Chiar in timp ce Biden era deja pe drum pe teritoriul Ucrainei, Casa Alba pretindea in continuare ca el nu va efectua nicio vizita in aceasta tara.
Dar aceasta vizita a fost "pregatita meticulos" luni la rand si nu a fost nicidecum ceva spontan, a dezvaluit la randul sau Jonathan Finer, adjunctul lui Sullivan in Consiliul de Securitate Nationala de la Casa Alba.
Potrivit lui Finer, in planificarea vizitei au fost implicati un numar restrans de consilieri ai Casei Albe, de responsabili ai Pentagonului si ai serviciilor de informatii. Aceasta echipa a pus la punct in cele mai mici detalii fiecare etapa a calatoriei, inclusiv deplasarea terestra de la granita poloneza pana la Kiev, si au elaborat de asemenea planuri alternative pentru eventuale situatii neprevazute ce ar fi putut surveni pe acest tronson.
In final, dupa o discutie avuta vineri in Biroul Oval cu colaboratorii sai apropiati, Biden insusi a luat decizia finala de a merge la Kiev, estimand ca, desi existau riscuri, acestea erau gestionabile.
Sub aspect logistic deplasarea a fost complicata in special de faptul ca presedintii americani nu obisnuiesc sa viziteze zone de razboi, iar atunci cand totusi o fac, cum s-a intamplat in ultimii ani in Irak sau Afganistan, in acele zone exista pe teren trupe americane care le garanteaza securitatea, ceea ce nu era cazul acum, fapt care a necesitat o planificare mai atenta, a declarat consiliera pentru comunicare a Casei Albe, Kate Bedingfield.
In pofida riscurilor, Biden a decis sa mearga la Kiev cu scopul de a demonstra astfel angajamentul SUA de a sustine Ucraina in razboiul acesteia cu Rusia, cu patru zile inaintea implinirii unui an de cand a inceput acest razboi.
El s-a intalnit la Kiev cu presedintele ucrainean Volodimir Zelenski si a anuntat acolo un nou pachet de ajutor militar pentru Ucraina, in valoare de circa 500 de milioane de dolari.
In acest timp, la Moscova bloggeri militari rusi - favorabili campaniei militare contra Ucrainei - au acuzat puterea rusa ca, dupa esecurile succesive pe campul de lupta, a dat din nou dovada de slabiciune in Ucraina, transmite CNN.
De pilda, Igor Girkin, un fost ofiter al Serviciului Federal de Securitate al Rusiei (FSB) implicat in organizarea anexarii Crimeii si a trupelor proruse din estul Ucrainei, a apreciat ca Biden ar fi putut sa mearga chiar pana in orasul ucrainean asediat Bahmut si nu i s-ar fi intamplat nimic. La randul sau, jurnalistul Serghei Mardan a descris vizita lui Biden la Kiev drept o "umilire demonstrativa a Rusiei", in timp ce pe un cont de Telegram al militarilor rusi acestia au scris, ironic, ca Biden a ajuns la Kiev inaintea presedintelui rus Vladimir Putin, a carui armata ajunsese in martie anul trecut la portile capitalei ucrainene, de unde mai apoi a decis sa se retraga.
Vizita lui Biden la Kiev a durat aproape sase ore, iar dupa aceasta el desfasoara pana miercuri o vizita oficiala in Polonia, unde se va intalni cu presedintele polonez Andrzej Duda si cu ceilalti sefi de stat sau de guvern din tarile care formeaza "Grupul celor noua de la Bucuresti", format in care se regasesc Bulgaria, Republica Ceha, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Romania si Slovacia.