Tensiunile cresc în Balcanii de Vest, "celălalt punct fierbinte" al Europei,după Ucraina. David Lammy, ministrul de Externe ale Marii Britanii, vede "mâna lungă a rușilor", scrie știrileprotv.ro. 

În timp ce atenția Europei a fost concentrată asupra Ucrainei, tensiunile din Balcanii de Vest mocnesc, iar liderii din regiune - precum și din Marea Britanie - se tem că președintele rus Vladimir Putin va profita de acest moment pentru a exploata în continuare liniile de falie din fosta Iugoslavie.

Balcanii de Vest sunt descriși drept "celălalt punct fierbinte" de către personalități din eșaloanele superioare ale guvernului britanic - și, având în vedere că tensiunile sunt acum mai mari, Marea Britanie face presiuni pentru ca toate cele șase state din regiune să adere la UE pentru a se feri de influența Rusiei, arată o analiză Politico.

„În acest moment, cu războiul din Europa și văzând mâna lungă a interferenței rusești și în regiune, ai fi un prost dacă ți-ai lua ochii de la Balcanii de Vest, unde există încă probleme moștenite care nu au fost încă depășite", a declarat ministrul britanic de externe David Lammy pentru POLITICO în timpul unei vizite în regiune săptămâna trecută.

„Interesele lui Putin aici sunt de a menține regiunea destabilizată. Este în interesul său să țină la limită țările care alcătuiesc Balcanii de Vest, să aibă o populație destabilizată și să poarte un război cibernetic și hibrid."

Toate cele șase state din Balcanii de Vest încearcă să devină state membre ale UE, un proces îndelungat în care geopolitica poate fi la fel de importantă ca îndeplinirea sarcinilor de aliniere. Acestea se confruntă cu provocări semnificative, atât pe plan intern, cât și cu vecinii lor. Bosnia și Herțegovina, de exemplu, a fost împinsă în criză, în timp ce liderul sârbilor bosniaci, Milorad Dodik,se confruntă cu pericolul arestării pentru politicile sale separatiste. Între timp, Serbia acuză Kosovo că își reprimă minoritatea sârbă, în timp ce Kosovo acuză Serbia pentru violențele de pe teritoriul său.

Atât experții în politică externă, cât și miniștrii se tem că Kremlinul va încerca să profite de tensiunile etnice și religioase adânc înrădăcinate pentru a alimenta noi tulburări în Balcani, consolidând interesele Rusiei și creând și mai multe probleme în curtea din spate a UE.

„În acest moment, ele trebuie să avanseze sau vor continua să fie terenul de joacă al Rusiei", a declarat un oficial britanic, sub protecția anonimatului, pentru a discuta chestiuni pe care nu au fost autorizați să le comenteze public. Există acum „o oportunitate destul de redusă” în care statele balcanice trebuie să nu mai zăbovească înainte ca Bruxelles-ul să fie în schimb preocupat de aderarea Ucrainei, au spus aceștia.

„Paradoxul este prezent aici”

Reprezentantul diplomației britanice crede că Serbia - în ciuda regreselor democratice, a apropierii de Rusia și a refuzului său continuu de a recunoaște Kosovo - dorește cu adevărat să adere la UE, un proces pe care l-a început în 2009.

„Dar există perspective diferite cu privire la modul de a ajunge acolo, cât de repede și cât de serios", a declarat Lammy în timpul unui interviu în capitala sârbă Belgrad. 

„Și există o viziune alternativă, și aceasta este o viziune mai întunecată. Este o poziție care se referă la oligarhie, corupție, control puternic din partea statului, mult mai mult un stat polițienesc. Există și această viziune, iar aceste lucruri sunt contestate în această parte a lumii."

Obstacolele uriașe pe care Serbia trebuie să le depășească pentru a adera la blocul comunitar sunt foarte vizibile pe străzile din Belgrad. Guvernul tot mai autoritar condus de președintele Aleksandar Vučić, este pus la grea încercare de un val de proteste de o amploare nemaiîntâlnită până acum în Serbia.

Sute de mii de persoane au mărșăluit împotriva corupției guvernamentale, în cadrul demonstrațiilor organizate de studenți din cauza prăbușirii unei copertine la o gară renovată din orașul Novi Sad, unde au murit 16 persoane în noiembrie. Ei continuă să blocheze zilnic drumurile și chiar și-au extins protestele pentru a contracara un proiect imobiliar de lux propus de ginerele președintelui american Donald Trump, Jared Kushner. 

Complexul hotelier urmează a fi edificat pe locul bombardării fostului minister iugoslav al apărării, un memorial al loviturilor aeriene ale NATO care au pus capăt războiului cu Kosovo în 1999. Studenții leagă acest plan de alte afaceri imobiliare pe care le consideră corupte. De asemenea, multe persoane din țară se simt dezgustate de faptul că familia Trump profită de un sit distrus de o campanie de bombardamente condusă de Washington.

Modelul descentralizat de organizare al studenților înseamnă că nu există un lider clar care să poată fi vizat de o represiune, iar autoritățile au fost acuzate că au folosit un tun sonic ilegal împotriva demonstranților. Belgradul a declarat, de asemenea, că serviciile de spionaj ale Rusiei au contribuit la răspunsul la tulburări.

Lammy susține că „suntem alături de oameni”, susținând acuzațiile privind utilizarea armei sonice în timpul unei întâlniri de miercuri cu Vučić la palatul său prezidențial. Ministrul de externe s-a aflat acolo pentru a semna o serie de acorduri cu dublul scop de a combate migrația ilegală și de a apropia Serbia de Occident.

Dar, într-o declarație făcută în fața televiziunilor, a fost clar că lui Vučić, nu i-a picat bine. 

„Nici măcar nu-mi trece prin cap să fac vreun comentariu cu privire la protestele și demonstrațiile din Marea Britanie, deoarece respect suveranitatea Marii Britanii", a declarat el presei sârbe strict controlate de stat.

Vučić a negat, de asemenea, că ar fi fost folosită forța sau arme acustice împotriva protestatarilor.

Totuși, steagurile UE nu sunt fluturate la proteste. Studenții consideră că Bruxelles-ul a închis ochii la corupția endemică pe care o condamnă, în timp ce UE încearcă atât să îl aducă pe Vučić în sânul UE, cât și să obțină acces la zăcămintele de litiu din Serbia pentru producătorii de baterii pentru vehicule electrice.

Spre deosebire de alte părți din Balcani, aprobarea sârbilor pentru aderarea la UE nu pare copleșitoare, iar Rusia beneficiază în continuare de un sprijin larg. Procesul ar putea fi și mai dificil dacă țara trebuie să recunoască Kosovo ca o condiție pentru aderare. Graffiti-urile din Belgrad arată că "Kosovo este Serbia". O negare a genocidului din 1995 de la Srebrenica a peste 8.000 de bărbați și băieți musulmani este vizibilă din Piața Republicii din centrul orașului. La fel de comune sunt și inscripțiile „fuck NATO fuck EU”.

Serbia a permis în mod discret ca muniția sa să ajungă în Ucraina, dar este una dintre cele două țări europene care nu sancționează Rusia. Conducerea sa pledează pentru aderarea la UE, dar menține, de asemenea, relații strânse cu Moscova și China, cu care Belgradul a aprofundat legăturile economice și militare. „Paradoxul este viu aici”, după cum a spus Lammy.

Linii de demarcație în Kosovo

Vizita lui Lammy în regiune a început în Kosovo, unde, în capitala Pristina, primirea sa nu ar fi putut fi mai călduroasă. Marea Britanie, SUA și NATO sunt îndrăgite acolo, pentru că au venit în ajutorul Kosovo în războiul cu Serbia. O generație de copii numiți Tonibler (Tony Blair, n.r.), Clinton sau Madeleine, după numele liderilor occidentali care au ajutat națiunea să-și câștige independența, au ajuns acum în jurul vârstei de 20 de ani.

Într-un interviu acordat POLITICO, președinta Kosovo, Vjosa Osmani, arată foarte clar că nu totul e perfect în relațiile cu Serbia, pe care o descrie drept „vecinul lor hegemonic nebun”.

Printre punctele de tensiune recente se numără asediul unei mănăstiri ortodoxe sârbe din satul Banjska din nordul Kosovo în 2023 de către oameni înarmați în vehicule blindate. Un polițist și trei atacatori de etnie sârbă au fost uciși într-un schimb puternic de focuri pe care Kosovo îl pune pe seama Serbiei, ceea ce Belgradul contestă.

Apoi, în decembrie anul trecut, a avut loc o explozie care a avariat sistemele de energie și apă la un canal crucial, pe care Kosovo a numit-o "atac terorist". Serbia a negat implicarea și a susținut că incidentul a fost folosit ca pretext pentru a reprima sârbii din Kosovo.

Prim-ministrul kosovar Albin Kurti, pe care Belgradul îl acuză de reprimarea sârbilor din țara sa, a avertizat de mult timp că "amenințarea unui nou război" este reală, citând intensificarea cooperării Serbiei cu ceea ce Osmani numește "triunghiul răului" - Rusia, China și Iran. De asemenea, Vučić a repetat în mod frecvent prevestirea unui nou conflict în regiune, susținând că Kosovo tratează comunitatea sârbă în mod nedrept.

Trupele conduse de NATO din 29 de țări alocate Forței Kosovo, sau KFOR, sunt esențiale pentru menținerea păcii fragile. POLITICO s-a aflat la baza lor din Camp Film City în timp ce trupele britanice i-au transmis ministrului de Externe britanic că sunt de părere că Rusia sprijină activitățile sârbe din Kosovo, inclusiv prin operațiuni de informații, o evaluare confirmată de un oficial de rang înalt din Pristina. Soldații monitorizează, de asemenea, mitingurile politice și alegerile, precum și infrastructura-cheie în urma exploziei canalului.

Osmani susține că Serbia a intervenit în recentele alegeri generale din Kosovo, că „Centrul umanitar sârbo-rus” de la granița cu Kosovo este de fapt un „centru de spionaj rusesc” și că Moscova a triplat suma cheltuită pentru dezinformare în Balcanii de Vest de la invadarea Ucrainei.

Ea insistă că America lui Trump este un aliat de încredere, dar avertizează că, dacă Putin iese întărit din negocierile de menținere a păcii cu Ucraina conduse de SUA, Balcanii ar putea fi „teren fertil” pentru o „revărsare” a acestui conflict.

„Dacă acești autocrați care urmăresc destabilizarea sunt capabili să facă tot ce doresc ... lucrurile pot escalada foarte, foarte rapid în această regiune. Așadar, prevenirea și descurajarea sunt esențiale, iar noi nu ar trebui să îi permitem lui Putin să facă ce vrea. Vučić dansează în după cum îi cântă Putin de prea mult timp. Este timpul să decidă unde vrea să își ducă țara”, spune Osmani.