De mai bine de o luna, Vladimir Putin a inceput sa-si marcheze teritoriul asa cum stie el mai bine: cu dare groase de noroi trasate de senilele tancurilor, la granita de sud a Rusiei cu Ucraina. De cateva saptamani, se vorbeste tot mai mult despre iminenta izbucnirii in regiune a unui asa-numit „razboi cald”, undeva in luna ianuarie, ba chiar a unui blitzkrieg pe care armata rusa l-ar putea duce la bun sfarsit, intr-un conflict cu durata de 7-10 zile. Cu toate acestea, analistii consultati de digi24.ro considera ca Putin nu isi doreste un razboi cald in regiune, ci doar sa negocieze de pe pozitii de forta cu NATO, acum, cand alianta nord-atlantica este inca slaba si vulnerabila pe flancul ei estic.
Sa facem un exercitiu de imaginatie: Hoarde de tancuri rusesti, sustinute de masini de lupta ale infanteriei si transportoare blindate trec granita ucraineana in ianuarie 2022. Blindatele ataca pe un front larg, in bubuitul artileriei care deschide un impresionant baraj de foc in fata propriilor forte terestre, concomitent cu desanturi aeriene in care regimente de parasutisti sunt aruncate pe flancurile invaziei sau in spatele liniilor ucrainene, pentru a controla rutele de acces si podurile si a impiedica astfel armata ucraineana sa intareasca trupele greu incercate din prima linie. Atacul e sustinut de elicoptere de asalt si avioane de lupta care lovesc liniile de aprovizionare, in vreme ce rachetele tactice si de croaziera lovesc si mai in adancime punctele de comanda si alte obiective strategice ale Kievului.
Acest gen de atacuri masive au facut de altfel obiectul amplelor manevre militare Zapad-21, organizate de Rusia la granita NATO in luna septembrie 2021.
„Acestea sunt tactici de lupta de genul celor care se predau la academiile militare, de tipul «asediul Berlinului» (din 1945), iar rusii nu mai fac asa ceva. O astfel de invazie, cu Ucraina ocupata, este un scenariu vehiculat doar de catre cei care nu stiu cum functioneaza armata rusa. E exclus sa vedem un razboi care sa implice concentrari de forte si tactici precum cele folosite la uriasul exercitiu Zapad-21”, a declarat, pentru digi24.ro, Armand Gosu.
Cu atat mai putin e probabila izbucnirea unui razboi deja anuntat prin diversele scurgeri de informatii din presa internationala si despre care toata planeta stie ca va avea loc in ianuarie-februarie 2021. Opinia lui Gosu: ,,Razboiul nu se anunta la mica publicitate" sau, altfel spus: ,,Cu cat e mai la vedere, cu atat e mai putin probabil sa fie razboiul"
Practic, aceste noi jocuri de razboi, in care Rusia concentreaza la vedere, la granita cu Ucraina, atat de multa tehnica de lupta vizibila din satelit, nu aduc automat garantia ca Putin va recurge si la o invazie similara vechii doctrine a armatei sovietice de pe vremea defunctei URSS.
O varianta a Kremlinului, vehiculata, in acest context, de istoricul si analistul militar Ovidiu Raetchi, ar fi folosirea, mai degraba, a unor tactici de razboi hibrid in regiune, in care trupele regulate sa joace rolul de sperietoare: manevrele militare devin astfel, in sine, o arma pe care Moscova o foloseste pentru a-si atinge scopurile dorite.
Obiectivul lui Putin este astfel punerea de presiune (unde „presiune”, in retorica Moscovei, inseamna aici tancuri pe granita) pe Ucraina si, simultan, pe Occident si tarile NATO. Scopul: Putin vrea sa negocieze, dar vrea sa o faca in termenii sai, arata Armand Gosu.
O opinie similara are si fostul ministru de Externe, Cristian Diaconescu, care crede ca Putin nu blufeaza, iar actiunile militare pe care le ordona sunt foarte atent calculate, ca un „test de stres” pentru Vest si sunt, in final, o forma de negociere, desi motive de ingrijorare exista, iar situatia este, intr-adevar una extrem de delicata.
Cand Putin maseaza sute de mii de soldati pe frontiera, el nu se pregateste neaparat de razboi. Nu. El se pregateste de negocieri
Liderul de la Kremlin iti doreste astfel un nou aranjament de securitate mondiala post Razboi Rece: Putin vrea ca Vestul sa recunoasca acum, la 30 de ani de la prabusirea fostului URSS, sfera de influenta a Moscovei in fostul spatiu sovietic.
Tinta lui Putin, a aratat analistul intr-o declaratie la Radio Romania Cultural, este, practic, anularea promisiunii NATO de integrare a Ucrainei si a Georgiei in spatiul euroatlantic. Putin vrea sa traga astfel o linie pe harta dincolo de care sa poata spune:
,,Iata, acesta e spatiul meu, voi (Occidentul) nu aveti ce cauta aici, iata, eu pot muta oricate tancuri si tunuri in acest spatiu, pot sa bat si populatia, nu va priveste pe voi ce se intampla in acest spatiu"
Iar momentul este unul extrem de sensibil: in prezent, in SUA, se redacteaza strategia de securitate nationala.
„Intrebarea este daca, in aceasta strategie, va exista un capitol despre Ucraina si Marea Neagra. Rusii anticipeaza acest lucru si pun presiune pe SUA, in speranta ca acest capitol nu va fi inclus in strategie”, a spus Degeratu.
In cazul lui Putin, adauga Gosu, mai este si o chestie de vedetism, din dorinta sa de a ramane sub lumina reflectoarelor. Un scenariu similar s-a consumat deja in luna aprilie: manevre militare cu aproape 100 de mii de militari rusi la granita ruso-ucraineana, urmate apoi de summitul de la Geneva dintre Biden si Putin.
Ce vrea si, mai ales, ce trebuie sa faca NATO in relatia cu Rusia
„Vladimir Putin testeaza tot timpul Occidentul. In acelasi timp, Putin iti spune ce vrea. Daca nu e foarte clar ca Occidentul a inteles, el revine, vine cu o addenda, de tipul: daca aveti dificultati sa intelegeti ce va spunem noi, uite, va mai ajutam o data, va ajutam, va facem un rezumat”, a aratat expertul roman in spatiul ex-sovietic.
O problema este ca NATO nu stie ce vrea, in acest moment, in relatia cu Rusia. Ministrul ucrainean al apararii a acuzat deja Germania ca s-a opus unor achizitii de armament.
„Putin nu vrea razboi, vrea sa negocieze. Putin vrea acum negocierea pentru ca tu (NATO) esti slab pe flancul estic si pentru ca si Ucraina e destul de slaba si el poate, printr-un blitzkrieg de 10 zile pe teren, sa-si creeze un avantaj tactic si sa oblige Kievul sa negocieze un armistitiu. Or, NATO a ramas inghetat la nivelul cartei NATO-Rusia din 1997”, a spus Gosu.
Cu alte cuvinte, NATO trebuie cumva sa se trezeasca si sa aduca trupe, tot mai multe trupe la granita sa estica. Trupe si echipamente inclusiv in Romania. SUA si alianta nord-atlantica ar trebui astfel sa intre in negocieri directe cu Rusia abia dupa ce-si vor intari semnificativ prezenta militara in flancul de est. Iar singurul merit al lui Putin din acest moment este ca liderul de la Kremlin a reusit, prin invadarea peninsulei Crimeea, in 2014, sa ne asigure ca Rusia va fi un dusman activ si agresiv pentru inca cel putin trei generatii.