Ministerul Afacerilor Interne al Romaniei a organizat, marti, o dezbatere publica pe marginea proiectului de lege ce prevede, printre altele, ca personalul serviciilor publice comunitare de evidenta a persoanelor sa verifice daca cel care solicita eliberarea unui document de identitate locuieste in mod statornic in imobilul unde solicita stabilirea domiciliului.
Directorul Directiei de Evidenta a Persoanelor si Administrarea Bazelor de Date (DEPABD), Catalin Giulescu, a precizat ca va fi revizuit un articol din proiect care prevedea posibilitatea anularii actului de identitate in anumite situatii, dupa ce mai multi reprezentanti ai societatii civile care au participat la dezbatere au semnalat nereguli in legatura cu acest text.
"Este cazul sa revenim asupra unei mentiuni din proiect, in ceea ce priveste anularea actului de identitate, nu aceasta a fost intentia - vorbim de anularea mentiunii de domiciliu. Aceasta mentiune de domiciliu urmeaza sa fie inscrisa doar in registrul national de evidenta a persoanelor. Avand in vedere ultimele elemente relevate, trebuie sa spunem ca proiectul cuprinde doar principii, nu si procedura de urmat - in niciun caz aceasta mentiune de anulare a domiciliului nu va fi luata doar pe baza unei constatari a unui politist", a declarat Catalin Giulescu.
El a explicat ca procedura presupune o notificare a cetateanului, o solicitare de a lua legatura cu autoritatea publica, o notificare cu privire la procedura care urmeaza sa fie initiata.
"Aceasta procedura este vizata sa dureze cel putin 60 de zile, astfel incat cetateanul care este plecat pentru o perioada scurta in strainatate sa aiba timp sa ia la cunostinta faptul ca este posibil sa fie initiata o procedura de anulare a domiciliului in ceea ce-l priveste", a mai precizat Giulescu, care a adaugat ca nimeni nu isi propune o evaluare a tuturor mentiunilor de adrese din Romania.
Participantii la dezbatere au reclamat ca explicatiile directorului DEPABD sunt in contradictie chiar cu propunerile din proiectul de act normativ, respectiv cu art. 35.1 din proiect.
Acesta prevede ca "in situatia in care mentiunea privind stabilirea domiciliului isi inceteaza valabilitatea, lucratorii serviciilor publice comunitare de evidenta a persoanelor anuleaza actul de identitate si efectueaza mentiunea corespunzatoare in RNEP cu privire la incetarea termenului de valabilitate a actului de identitate, iar in situatia in care mentiunea privind stabilirea resedintei isi inceteaza valabilitatea, se efectueaza doar mentiunea corespunzatoare in RNEP".
Potrivit prezentarii facute de Catalin Giulescu, proiectul de ordonanta isi propune doua mari elemente de interventie - pe de o parte eliminarea diferentelor de reglementare intre legislatia interna si dispozitiile regulamentului Uniunii Europene 1157/2019, in special in partea de termene de valabilitate a actelor de identitate eliberate cetatenilor romani si in al doilea rand o serie de simplificari a procedurilor existente, in special in ceea ce priveste documentele pe care trebuie sa le prezinte cetateanul in situatia in care merge la Serviciul Public Comunitar pentru preschimbarea documentului de identitate, in contextul in care o mare parte a documentelor prevazute de lege urmeaza sa fie preluate din sisteme informatice.
"In a doua parte a acestui an va deveni operational sistemul informatic integrat de emitere a actelor de stare civila si avem in vedere simplificarea procedurilor, astfel incat cetateanul sa nu mai fie obligat sa prezinte certificatele de stare civila, acestea urmand a fi generate de noul sistem informatic. Pe de alta parte, avem in vedere o interconectare cu registrul de carte funciara, astfel incat dovada adresei de domiciliu sau de resedinta sa fie preluata in sistem electronic, plus o serie de simplificari", a spus Catalin Giulescu.
El a mentionat ca aceste simplificari vizeaza punerea in circulatie in a doua parte a acestui an a cartii de identitate electronice la nivel national.
"Nimeni nu-si propune o evaluare a tuturor mentiunilor din Romania. Totusi, in Romania exista aproximativ 100 de adrese la nivel national unde figureaza mai mult de 1.000 de cetateni. La acele adrese, unde sunt niste imobile la 50-70 metri patrati, figureaza mai mult de 1.000 de persoane ca avand domiciliul", a mai declarat Giulescu.
El a precizat ca va fi vorba de radierea privind mentiunea domiciliului, nu anularea cartii de identitate, care este o alta procedura fata de care este abilitata doar instanta de judecata.
"Pe de alta parte, proiectul presupune o anumita interventie solicitata prin multiple petitii de catre cetateni, de regula in momentul in care se realizeaza transferul de proprietate intre fosti proprietari si actuali proprietari. Fostii proprietari raman sa aiba domiciliul la adresa, urmand sa preia pentru acestia si taxele pe care autoritati locale le calculeaza numarul de persoane care figureaza cu domiciliul la acea adresa", a afirmat directorul DEPABD.
Giulescu a adaugat ca mentiunea de domiciliu este o notiune mai complexa, care, printre altele, presupune un anumit nivel de contact intre autoritatea publica si cetatean.
"Interventia legislativa isi propune sa corecteze anumite situatii, nimic mai mult, nu se va realiza niciun fel de evaluare a modului in care persoanele locuiesc sau nu locuiesc la adresa, deoarece domiciliul nu este singurul element analizat in ceea ce priveste stabilirea corectitudinii domiciliului. Adica domiciliul nu trebuie sa reprezinte in mod obligatoriu locul unde o persoana locuieste", a conchis Catalin Giulescu.
Ministerul Afacerilor Interne a organizat, marti, o dezbatere publica pe tema proiectului Ordonantei pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 97/2005 privind evidenta, domiciliul, resedinta si actele de identitate ale cetatenilor romani, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.