Influentul editorialist al Washington Post David Ignatius (caruia, de altfel, i s-a interzis intrarea in Rusia in primavara anului trecut) a analizat o colectie de materiale declasificate despre politica externa americana scrise in timpul tranzitiei de la administratia lui George W. Bush la administratia lui Barack Obama in 2008-2009. Concluzia sa – atacul de la Beslan este momentul in care atitudinea lui Vladimir Putin fata de Occident s-a schimbat dramatic si s-a nascut resentimentul care se aude acum atat de des in discursurile sale, transmite BBC, relateaza g4media.ro.
Acest moment – 2004, sau mai bine zis 1 septembrie a aceluiasi an, capturarea a sute de copii ca ostatici la o scoala din Beslan. Inainte de acest moment, relatia lui Putin cu administratia Bush era, in comparatie cu cea de astazi, inimaginabil de apropiata si calda. Se stie ca Putin a fost primul care l-a sunat pe Bush dupa atacurile din 11 septembrie 2001. El a sprijinit, si nu doar in cuvinte, campania militara americana impotriva Al-Qaeda si a talibanilor (ambele miscari sunt inca interzise oficial in Rusia). La inceputul anului 2004, sapte tari est-europene, inclusiv statele baltice care au granita comuna cu Rusia, au aderat la NATO. Lui Putin nu i-a placut, dar a vorbit despre acest lucru fara amaraciunea actuala, scrie Thomas Graham, director pentru Rusia la Consiliul de Securitate Nationala al lui Bush.
Aceste resentimente au aparut pentru prima data dupa Beslan. Intr-un discurs, Putin a acuzat atunci direct SUA si Occidentul ca ii ajuta pe separatistii ceceni. Un semn in acest sens pentru el a fost acordarea de azil politic in Statele Unite lui Ilyas Akhmadov. Senatorul John McCain s-a intalnit cu Akhmadov, iar National Endowment for Democracy i-a acordat o bursa. In acelasi timp, nu a existat niciun sprijin direct pentru separatisti din partea Statelor Unite, scrie Ignatius, citand o verificare amanuntita realizata de think tank-ul Belfer Center.
Una dintre sursele editorialistului din cadrul actualei administratii este de acord, sub anonimat, ca „2004 a fost un punct de cotitura, nu exista nicio indoiala in aceasta privinta”. Inca de atunci, serviciile secrete americane au inceput sa primeasca informatii potrivit carora fortele de securitate din anturajul lui Putin au inceput sa-l sfatuiasca sa rupa decisiv legaturile cu Occidentul.
La sfarsitul anului 2004, in Ucraina a inceput Revolutia Portocalie, care, potrivit lui Ignatius si surselor sale, l-a intarit pe Putin in aceasta noua viziune asupra lumii. In 2007, el a exprimat-o deja in mod clar in celebrul discurs de la Munchen. Iar in 2008, ambasadorul american de atunci in Rusia, William Burns, a relatat ca Putin i-a pus intrebarea: „Nu stiti ca Ucraina nu este o tara adevarata?”.
„Aceasta „istorie alternativa” nu justifica crimele oribile ale lui Putin in Ucraina”, scrie Ignatius. „Invazia sa intr-o tara vecina a fost un act ilegal si nejustificat al unui conducator autoritar nemilos. Dar, in evaluarea radacinilor unui astfel de conflict, este util sa intelegem mentalitatea inamicului si sa vedem clar calea spre dezastru”.
Pe Telegram-ul Pro TV Chisinau gasiti imaginile, dar si stirile momentului din Moldova si din intreaga lume! Fii reporter Pro TV. Daca ai surprins imagini care pot deveni o stire, ni le poti trimite pe Viber, Whatsapp sau Telegram la numarul 079400508.