Liderii mondiali s-au grabit sa acuze Moscova pentru exploziile care s-au produs in septembrie la conductele submarine de gaze naturale Nord Stream, dar unii oficiali occidentali se indoiesc acum ca ar fi responsabil Kremlinul, scrie cotidianul „The Washington Post”, transmite hotnews.ro.
Dupa ce, la sfarsitul lunii septembrie, mai multe explozii au avariat grav conductele submarine construite pentru a transporta gazele naturale din Rusia catre Europa, liderii mondiali au acuzat rapid Moscova de un act de sabotaj sfidator si periculos.
Parea ca odata cu apropierea iernii, intentia Kremlinului era sa sugrume fluxul energetic catre milioane de oameni de pe continent, un act de „santaj", au spus unii lideri, menit sa ameninte tarile pentru a le determina sa-si retraga sprijinul financiar si militar pentru Ucraina. Dar acum, dupa luni de investigatii, numerosi oficiali spun in privat ca Rusia s-ar putea sa nu fie vinovata pentru atacul asupra conductelor Nord Stream.
„Nu exista nicio dovada in acest moment ca Rusia a fost in spatele sabotajului", a declarat un oficial european, dand glas evaluarii pe care au facut-o 23 de oficiali din domeniul serviciilor de informatii si al diplomatiei, din noua tari, cu care jurnalistii „The Washington Post” au stat de vorba in ultimele saptamani. Unii au mers chiar mai departe de atat si spun ca nu cred ca Rusia este responsabila.
Altii, care considera in continuare Rusia ca fiind principalul suspect, au declarat ca atribuirea ferma a atacului - in cazul oricarei tari - s-ar putea dovedi imposibila.
Interceptarile nu au dezvaluit nimic de data aceasta
In lunile ce au urmat exploziilor - care au dus la ceea ce a fost probabil una dintre cele mai mari degajari de gaz metan din toate timpurile - anchetatorii au rascolit adancurile si au analizat reziduurile de explozibili recuperate de pe fundul Marii Baltice.
Seismologii au identificat momentul in care au avut loc cele trei explozii din 26 septembrie, care au provocat patru scurgeri pe conductele Nord Stream 1 si 2. Nimeni nu se indoieste ca avariile au fost deliberate. Un oficial din cadrul guvernului german, care isi desfasoara propria ancheta, a declarat ca se pare ca explozibilii au fost plasati in exteriorul structurilor.
Dar chiar si cei care cunosc din interior detaliile anchetelor nu leaga in mod concludent Rusia de atac, au declarat oficialii, care au vorbit sub rezerva anonimatului, scrie „The Washington Post”.
Statele Unite intercepteaza in mod frecvent comunicatiile oficialilor si fortelor militare rusesti, un efort al serviciilor de informatii care a ajutat la anticiparea cu precizie a invaziei Moscovei in Ucraina din februarie. Dar, pana acum, analistii nu au auzit si nu au depistat declaratii din partea Rusiei care sa isi asume exploziile sau sa sugereze ca incearca sa isi acopere implicarea, au spus oficialii.
O singura certitudine: a fost vorba de un „actor statal”
Atribuirea atacului a fost o provocare inca de la inceput. Prima explozie a avut loc in toiul noptii la sud-est de insula daneza Bornholm. Expertii au detectat alte doua explozii 12 ore mai tarziu, la nord-est de insula.
Avand in vedere adancimea relativ mica a conductelor avariate - aproximativ 80 de metri la locul uneia dintre explozii - diversi „actori” ar fi putut, teoretic, sa realizeze atacul, posibil cu ajutorul unor drone submersibile sau cu ajutorul unor nave de suprafata, au declarat oficialii. Iar lista de suspecti nu se limiteaza doar la tarile care detin submarine cu echipaj uman sau care au experienta in demolari la mare adancime.
Scurgerile au avut loc in zonele economice exclusive ale Suediei si Danemarcei. Statele europene au incercat sa cartografieze ce nave se aflau in regiune in zilele dinaintea exploziilor, in speranta de a elimina suspectii.
„Stim ca la aceasta cantitate de explozibili trebuie sa fi fost un actor la nivel de stat", a declarat ministrul finlandez de externe Pekka Haavisto intr-un interviu acordat luna aceasta.
„Nu este vorba doar de vreun pescar care a decis sa puna o bomba acolo. A fost ceva foarte profesionist", a spus Haavisto. Indiferent de autor, pentru Finlanda, care nu este client al Nord Stream, „lectia invatata este ca reteaua energetica, cablurile submarine, internetul raman vulnerabile in fata a tot felul de teroristi", a aratat seful diplomatiei de la Helsinki.
Argumente pro si contra implicarii Moscovei in exploziile de la Nord Stream
Cu toate acestea, Rusia ramane un suspect-cheie, in parte din cauza istoriei sale recente de bombardare a infrastructurii civile din Ucraina si a inclinatiei sale pentru razboiul neconventional, au spus oficialii cu care „Washington Post” a stat de vorba.
Dar cativa oficiali si-au exprimat regretul ca atat de multi lideri mondiali au aratat cu degetul spre Moscova, fara a lua in considerare alte tari sau grupuri extremiste, care ar putea avea capacitatea si motivatia de a comite atacul.
Pe masura ce ancheta se prelungeste, scepticii subliniaza ca Moscova a avut prea putin de castigat de pe urma deteriorarii conductelor care alimentau Europa de Vest si care au generat venituri anuale de miliarde de dolari pentru Rusia. Proiectele Nord Stream au starnit controverse si dezbateri timp ani de zile, pentru ca faceau Germania si alte tari europene dependente de sursele de energie rusesti.
„Rationamentul conform caruia Rusia a fost cea care a atacat conductele nu a avut niciodata sens pentru mine", a declarat un oficial vest-european.
Cu aproape o luna inainte de explozii , gigantul energetic rus Gazprom a oprit fluxurile pe Nord Stream 1, la cateva ore dupa ce G7 a anuntat o viitoare plafonare a preturilor la petrolul rusesc, masura menita sa afecteze incasarile Kremlinului.
In timpul lungii perioade de mandat a lui Putin, Kremlinul a folosit energia ca pe un instrument de influenta politica si economica, folosind amenintarea cu intreruperi de energie pentru a intimida tarile si a le determina sa ii urmeze obiectivele. Nu avea sens ca Rusia sa renunte la aceasta parghie, arata oficialii.
Alti oficialii europeni si americani, care continua sa creada ca Rusia este cel mai probabil vinovat, spun ca Moscova ar fi avut cel putin un motiv plauzibil: atacul asupra Nord Stream 1 si 2, care in acel moment nu generau niciun venit pentru a umple visteria rusa, a demonstrat ca gazoductele, cablurile si alte infrastructuri submarine sunt vulnerabile si ca tarile care au sprijinit Ucraina risca sa plateasca un pret teribil.
Conductele submarine, o vulnerabilitate mare pentru tari precum Norvegia
Perspectiva ca exploziile sa nu poata fi niciodata atribuite in mod definitiv este tulburatoare pentru natiuni precum Norvegia, care are 9.000 de kilometri de conducte submarine de gaz catre Europa.
Un oficial norvegian a declarat ca tara sa incearca sa consolideze securitatea in jurul propriilor conducte si al infrastructurii critice mai largi. Aceasta investeste in supraveghere; colaboreaza cu Marea Britanie, Franta si Germania pentru a intensifica patrulele navale si incearca sa gaseasca modalitati de a mentine fluxul de petrol si gaze in cazul unui alt atac.
Norvegia investigheaza, de asemenea, aparitia unor drone aeriene neidentificate in jurul instalatiilor sale de petrol si gaze in perioada atacurilor de la Nord Stream. "Nu este un lucru bun", a declarat oficialul, cu privire la posibilitatea ca exploziile de la Nord Stream sa ramana nerezolvate. "Oricine a facut-o ar putea scapa nepedepsit", a conchis el.
Pe Telegram-ul Pro TV Chisinau gasiti imaginile, dar si stirile momentului din Moldova si din intreaga lume! Fii reporter Pro TV. Daca ai surprins imagini care pot deveni o stire, ni le poti trimite pe Viber, Whatsapp sau Telegram la numarul 079400508.