In prima zi a noului an scolar, scolile franceze au trimis acasa zeci de fete pentru ca au refuzat sa isi scoata abaya, tinuta larga si lunga purtata de unele femei musulmane, a declarat, marti, ministrul Educatiei, relateaza The Guardian, potrivit digi24.ro.
Sfidand interdictia privind acest articol de imbracaminte musulmana, aproape 300 de fete s-au prezentat luni dimineata purtand abaya, a declarat Gabriel Attal pentru postul de televiziune BFM. Majoritatea au fost de acord sa se schimbe, dar 67 au refuzat si au fost trimise acasa, a spus el.
Guvernul a anuntat luna trecuta ca interzice abaya in scoli, spunand ca aceasta incalca regulile privind secularismul in educatie, care au dus deja la interzicerea valului musulman pe motiv ca acesta constituie o afisare a apartenentei religioase.
Masura a bucurat dreapta politica, dar criticii au sustinut ca reprezinta un afront adus libertatilor civile.
Attal a declarat ca fetele carora li s-a refuzat intrarea au primit o scrisoare adresata familiilor lor in care se spunea ca „laicitatea nu este o constrangere, ci o libertate". Daca ele se vor prezenta din nou la scoala purtand abaya, va exista un „nou dialog”, a declarat ministrul.
Luni, tarziu, presedintele Emmanuel Macron a aparat masura controversata, afirmand ca in Franta exista o „minoritate” care „deturneaza o religie si sfideaza republica si laicitatea”, ceea ce duce la „cele mai grave consecinte”.
El a citat asasinarea, in urma cu trei ani, a profesorului Samuel Paty pentru ca a prezentat caricaturi ale profetului Mahomed in timpul unei ore de educatie civica. „Nu putem actiona ca si cum atacul terorist, asasinarea lui Samuel Paty, nu ar fi avut loc”, a declarat el intr-un interviu acordat canalului You Tube HugoDecrypte.
O asociatie care ii reprezinta pe musulmani a depus o cerere la Consiliul de Stat, cea mai inalta instanta din Franta pentru plangeri impotriva autoritatilor statului, pentru a obtine un ordin judecatoresc impotriva interzicerii abaya si a khamis, tinuta echivalenta acesteia pentru barbati.
Notiunea „Actiunea pentru drepturile musulmanilor” (ADM) era examinata marti.
Consiliul Cultului Musulman din Franta (CFCM), infiintat pentru a-i reprezenta pe musulmani in fata guvernului, a declarat ca interzicerea abaya ar putea crea „un risc ridicat de discriminare” si a precizat ca ia in considerare posibilitatea de a depune propria plangere in fata Consiliului de Stat.
Absenta „unei definitii clare a acestui articol de imbracaminte creeaza o situatie vaga si o incertitudine juridica”, a transmis organizatia.
Aceasta si-a exprimat temerea cu privire la controalele „arbitrare” si la faptul ca criteriile de evaluare a vestimentatiei tinerelor fete ar putea fi bazate pe „originea presupusa, numele de familie sau culoarea pielii”, mai degraba decat pe ceea ce poarta acestea.
O lege introdusa in martie 2004 a interzis „purtarea de semne sau de tinute prin care elevii arata in mod ostentativ o apartenenta religioasa” in scoli. Printre acestea se numara crucile crestine mari, kippa evreiesti si esarfele musulmane.
Spre deosebire de esarfe, abaya ocupa o zona gri si nu a fost interzisa pana acum. Problema a fost o tema dominanta a politicii franceze dupa vacanta de vara, criticii acuzand guvernul ca incearca, prin interzicerea abaya, sa concureze cu Raliul National de extrema dreapta al lui Marine Le Pen si sa se deplaseze si mai mult spre dreapta.
Anuntul de la sfarsitul lunii trecute privind interdictia a fost prima miscare majora a lui Attal de cand a fost promovat in aceasta vara pentru a se ocupa de portofoliul extrem de controversat al Educatiei.
Impreuna cu ministrul de interne Gerald Darmanin, el este vazut ca o stea in ascensiune care ar putea juca un rol important dupa ce Macron se va retrage in 2027.
Pe Telegram-ul Pro TV Chisinau gasiti imaginile, dar si stirile momentului din Moldova si din intreaga lume! Fii reporter Pro TV. Daca ai surprins imagini care pot deveni o stire, ni le poti trimite pe Viber, Whatsapp sau Telegram la numarul 079400508.