Zeci de mii de persoane au marsaluit joi pe strazile din centrul orasului Varsovia pentru a marca Ziua Independentei Poloniei. Manifestatiile au fost conduse de grupurile de extrema dreapta care au cerut din partea autoritatilor sa consolideze mult mai bine granitele statului. In acelasi timp, la frontiera tarii cu Belarus, trupele poloneze au blocat sute de noi incercari ale migrantilor de a patrunde in spatiul Uniunii Europene, noteaza The Guardian.
Fortele de securitate din Polonia au fost mobilizate in capitala si in alte orase ale Poloniei pentru mitingurile de Ziua Independentei, care in ultimii ani au degenerat in cateva atacuri violente din partea extremistilor nationalisti.
Marsul din acest an a fost umbrit de evenimentele care se desfasoara de-a lungul granitei Poloniei cu Belarus, unde mii de politisti si trupe ale armatei le blocheaza calea de a intra in UE migrantilor din Orientul Mijlociu. De luni, de cand s-a intensificat criza, au aparut tabere improvizate in padurile din partea de frontiera a Belarusului, langa orasul polonez Kuznica, iar avand in vedere temperaturile in scadere si restrictionarea accesului de a trece granita, exista temeri cu privire la faptul ca situatia s-ar putea transforma intr-o criza umanitara.
Oficialii UE l-au acuzat pe presedintele din Belarus, Alexander Lukasenko, ca foloseste oamenii ca pioni intr-un „atac hibrid” pentru a riposta pentru sanctiunile impuse regimului sau autoritar din cauza represiunilor interne dure impotriva disidentilor.
Guvernul din Polonia a ajustat extrema dreapta sa organizeze marsul
„Le multumim celor care apara granitele Poloniei”, era unul din mesajele afisate pe un banner al protestatarilor care au marsaluit prin Varsovia. La manifestatie au fost cantate mai multe melodii patriotice traditionale, dintre care unele facand parte din cele care au fost interzise pe vremea cand Polonia facea parte din blocul sovietic al URSS.
Marsul a devenit celebru in toata Europa pentru ca atrage cea mai mare multime de nationalisti extremisti. Spre exemplu, in 2018 multimea a fost estimata la un numar record de aproximativ 250.000 de participanti. Iar tot in acel an, marsul a devenit un fenomen cu adevarat national ca amploare, fiindca a fost legitimat cu prezenta presedintelui Andrzej Duda, a primului-ministru Mateusz Morawiecki si, desigur, a liderului politic Jaroslaw Kaczynski, urmat de intreaga ierarhie a puterii din partidul Lege si Justitie.

In anii care au urmat, liderii polonezi nu au mai participat formal la acest infam mars, dar sustinerea pentru organizarea sa a fost in permanenta manifestata deschis, atat ca narativ public, cat si din punct de vedere al sustinerii legale.
In ultimele saptamani, in jurul acestui subiect al organizarii marsului s-a desfasurat o intreaga batalie juridica. Pe de o parte, lideri importanti, printre care si primarul Varsoviei, Rafal Trzaskowski, au facut tot posibilul pentru stopa organizarea acestui mars. Mai mult, o instanta din Varsovia, printr-o decizie judecatoreasca, a si interzis manifestatia.
Cu toate acestea, lideri marcanti ai partidului Lege si Justitie, in frunte cu ministrul justitiei Zbigniew Ziobro, au gasit o nisa legala, prin care au repus in drepturi organizatorul marsului si au reafirmat legalitatea sa.
Sprijinul guvernului pentru liderii de extrema dreapta ai marsului a subliniat modul in care partidul de guvernamant de dreapta al Poloniei isi doreste sprijinul formatiunilor de extrema dreapta pentru viitoarele randuri de alegeri.
„Europenismul asaltat de strainii colorati”
Marsul de joi a atras peste 100.000 de participanti. Scandarile antisemite, xenofobe, islamofobe, anti-LGBTQ si anti-avort au rasundat din gurile manifestantilor. De asemenea, au fost afisate multiple bannere rasiste si anti-imigratie.
In general, Polonia este prezentata la acest mars ca un bastion al „europenismului asaltat de strainii colorati”, imagine exacerbata artificial pe fondul evenimentelor de la granita Poloniei cu Belarus, noteaza Euronews.
La inceputul marsului, grupurile au purtat steaguri nationale alb-rosu ale Poloniei, dar unii dintre manifestanti au fluturat si steagurile verzi radicale, un simbol al extremei drepte din anii 1930.
La televiziunea de stat, TVP, purtator de cuvant al partidului de guvernamant a numit evenimentul „un mare mars al patriotilor polonezi”.
In schimb, primarul capitalei poloneze, o figura marcanta a opozitiei, a sustinut ca Varsovia, care a fost distrusa de Germania nazista in timpul celui de-al doilea razboi mondial, ceea ce inseamna ca strazile orasului nu reprezinta „un loc corespunzator pentru a propaga sloganuri care au toate semnele distinctive ale lozincilor extremiste din anii ‘30”.
Viceministrul de interne, Maciej Wasik, a scris pe Twitter ca multe dintre fortele de securitate, dupa ce se va incheia manifestatia, vor merge direct de la Varsovia catre granita cu Belarus pentru a apara frontiera. „Cand marsaluiti, amintiti-va asta!”, a spus Maciej Wasik.
Mesajul a fost preluat de Robert Bakiewicz, liderul marsului, care a tinut un discurs in fata manifestantilor, spunandu-le ca toti polonezii ar trebui sa stea in spatele trupelor si oficialilor care protejeaza granita de est si sa le multumeasca.
„Stiti, dragilor, ca ne intalnim intr-o situatie exceptionala. Acest mars este unic, spre deosebire de oricare altul. Astazi nu exista doar dispute interne, astazi exista si dispute externe”, a spus Bakiewicz, subliniind ca „astazi are loc un atac la granita cu Polonia”.
O reactie a venit si din parte opozitiei de stanga, care a scris pe twitter ca „PiS si-a asumat responsabilitatea pentru tot ce s-a intamplat in timpul marsului, pentru orice incident violent”.
Publicatia Balkan Insight scrie ca coalitia antifascista, un grup condus de 14 femei care a incercat sa blocheze marsul nationalistilor in anii precedenti, nu a mai incercat sa contramanifesteze si in 2021. „Daca fascismul se contopeste cu statul, nu il vom mai putea opri”, a spus Elzbieta Podlesna, una dintre femei, pentru a justifica decizia lor.
Visul politic al lui Jaroslaw Kaczynski, liderul PiS
Kaczynski vrea ca partidul sau sa castige in 2023 al treilea mandat consecutiv pentru a guverna si sa isi duca pana la capat planul de reformare a Poloniei, transformand-o intr-un stat total conservator.
Pentru asta are nevoie de controlul complet al spectrului politic de dreapta, inclusiv dreapta extrema, iar „Marsul Independentei” serveste exact acestei agende politice pe termen lung, prin care se incearca cooptarea loialitatii acestor votanti inca relativ marginali, dar extrem de vocali, precum Robert Bakiewicz, fost membru al ONR, Tabara National Radicala, adica exact organizatia neo-fascista care a fost declarata ilegala de catre Curtea Suprema a Poloniei. De altfel, partidul PiS, de cand a preluat guvernarea, a oferit fonduri celor catre Asociatia Marsul Independentei.


