America a fost atacata de teroristi coordonati din Afganistan, la 11 septembrie 2001. Statele Unite au reactionat rapid si au invadat tara care-l proteja pe Osama bin Laden, creierul din spatele atacurilor. Sunt 20 de ani de atunci si cel mai lung razboi din istoria Americii s-a incheiat. Acum este momentul bilantului, care este predominat de erori si decizii politice discutabile. Generalul Ben Hodges a fost comandantul trupelor SUA din Europa si, intr-un interviu pentru Digi24, face o analiza a faptelor trecute, dar si a pasilor viitori care se vor face in privinta Afganistanului.
La ora 8:46, in dimineata de 11 septembrie 2001, un avion Boeing al American Airlines a intrat in turnul nordic al World Trade Center din New York.
18 minute mai tarziu, un alt Boeing, de data aceasta al companiei United Airlines a lovit turnul sudic. America si intreaga lume priveau inmarmurite imaginile a ceea ce s-a dovedit a fi un atact terorist de proportii nemaivazute.
15 minute au mai rezistat cele doua turnuri gemene pana s-au facut una cu pamantul.
Intr-o ora de la primul atac, un al treilea avion se prabusea intentionat peste o latura a cladirii Pentagonului, sediul Departamentului de Aparare al SUA.
Un al patrulea avion a fost deturnat in acelasi scop. Cei de la bord stiau deja despre atacuri, au realizat ce se intampla si au decis sa se lupte cu teroristii. „Stiu ca vom muri toti, dar vom face ceva in privinta asta. Te iubesc, draga mea”, a i-a transmis sotiei Thomas Burnett jr, unul dintre pasagerii pregatiti sa lupte cu atacatorii. Sandy Bradshaw, una dintre insotitoarele de bord, si-a sunat sotul si i-a explicat ca pregateste sticle cu apa clocotita pentru a le putea folosi impotriva teroristilor din cabina de pilotaj. Pasagerii si personalul aviatic s-au luptat cu piratii aerului, dar avionul a cazut cu peste 800 de kilometri pe ora pe un camp din Pennsylvania.
2977 de oameni au murit in aceste atacuri teroriste. Ce a urmat dupa ziua care a schimbat lumea are efecte si in prezent.
Greselile din cel mai lung razboi al Americii
Cristina Cileacu: Dle. general Ben Hodges, presedintele Biden a facut o declaratie in sprijinul deciziei sale de a incheia razboiul din Afganistan si a spus ca era timpul ca acest razboi sa fie incheiat. Credeti ca a fost decizia corecta?
Ben Hodges, fost comandant al trupelor SUA in Europa: Daca tinem cont de circumstante, a fost decizia corecta. Am avut doua sau trei greseli fatale, cred, in abordarea noastra din ultimii 20 de ani si daca nu am fi rezolvat acele probleme, nu am fi atins niciodata succesul pe care il doream. Ma refer la Pakistan, constructia fortelor de securitate afgane, revenirea la scopul initial pe care l-am avut acolo. Acestea sunt lucrurile care cred ca au facut imposibil sa ajungem la rezultatul dorit. Asa ca nu avea niciun sens sa tot trimitem acolo femei si barbati tineri, la fel, si resurse financiare. Sunt de acord cu decizia presedintelui, sunt anumite parti din tot acest proces care cred ca merita criticate, dar sunt de acord cu decizia sa.
Cristina Cileacu: In regula, dle. general, ce nu a functionat, pentru ca decizia a fost corecta, dar am vazut haosul retragerii americanilor si aliatilor lor din Afganistan. Despre ce a fost vorba?
Ben Hodges: Daca am presupus ca acest lucru se va sfarsi la un moment dat - si cred ca toata lumea stia ca se va termina, presedintele Obama a vorbit despre asta, presedintele Trump a vorbit despre asta -, decizia administratiei Trump sa faca un acord cu talibanii fara ca guvernul afgan sa fie implicat si cred ca si fara consultarea tuturor aliatilor nostri, inclusiv cu Romania, a „pornit cronometrul” pentru retragerea pe care talibanii au inteles-o. Ei au stiut ca atunci cand SUA pleaca, Romania pleaca, UK pleaca, Germania pleaca si asa mai departe, vor lua cu ei toate echipamentele. Si era deci doar o chestiune de timp. Asa ca de atunci, talibanii au mers la comandantii afgani din toate provinciile si au spus, uitati cum stau lucrurile: americanii si aliatii vor pleca in vara anului 2021. Puteti fie sa va predati, fie va ucidem pe voi si familiile voastre cand ajungem acolo. Si cred ca asta explica probabil prabusirea atat de rapida a fortelor de securitate afgane, acesta poate fi motivul. Deci nu putem sa-l acuzam pe presedintele Biden, sau doar pe presedintele Trump, sau pe Obama. Fiecare administratie are o parte din responsabilitate pentru felul in care am ajuns in acest punct final.
Gen. Ben Hogdes: Si eu sunt parte din problema. N-am anticipat ce va urma
Cristina Cileacu: Presedintele Trump a facut acest acord cu talibanii, dar pe de alta parte, a fost o perioada destul de mare de atunci si intre timp, pot sa presupun ca serviciile de securitate au facut mai multe scenarii, pentru ca munca de intelligence nu este o stiinta exacta. Cum de nimeni nu a fost gata pentru niciunul dintre aceste scenarii?
Ben Hodges: Asta este o intrebare foarte buna, la care nu stiu raspunsul complet. Cred ca multi, inclusiv eu, apropo, si eu sunt parte din problema. Cand am fost in Afganistan, in 2009-2010, cand am lucrat pe chestiunile legate de Pakistan si Afganistan, la Pentagon, in 2011, am crezut ca ce facem acolo poate functiona. Dar ce am estimat grestit si au gresit si altii a fost ca intregul model al fortelor de securitate afgane a fost construit pe un tipar vestic, cum sunt si fortele militare romane, fortele militare americane, fortele germane. Ele depind de puterea coplesitoare a armamentului, logistica fara limita, capabilitati rafinate de intelligence, iar cand noi am plecat, totul s-a prabusit. Asta a fost o greseala de constructie, dar de asemenea, a fost si atat de multa coruptie la nivelul guvernului si chiar si in cadrul armatei, unde soldatii nu isi primeau ratiile, nu erau sustinuti cum trebuie, erau lasati in avanposturi si cred ca oamenii care au avut diferite opinii contrare discursului administratiei, au fost inlaturati. Asa ca ori am refuzat sa credem, ori nu am putut sa credem ca dupa toti acesti bani cheltuiti si tot acest timp dedicat, se vor prabusi atat de repede. Da, ar fi trebuit sa anticipam. Este evident ca nu am facut-o. Inclusiv eu.
Schimbarea modelului cultural nu functioneaza
Cristina Cileacu: Dle. general, bineinteles ca aceasta armata afgana care a fost pregatita de SUA si de aliati a fost acuzata ca nu a luptat cu talibanii. Pe de alta parte, in aceasta armata, sunt sigura ca au fost soldati care au vrut sa lupte cu regimul taliban. De ce n-au facut-o?
Ben Hodges: O intrebare grozava, Cristina. Soldatii din orice tara trebuie sa creada in ceva pentru care lupta, fie ca este vorba despre apararea tarii, a familiilor sau natiunilor lor. Sau, in multe culturi, tribul. Dar trebuie sa aiba increderea ca liderii lor ii sustin, ca acestia se asigura ca au grija de ei: mancare, salarii, ingrijire medicala daca sunt raniti. Foarte multe dintre aceste lucruri au lipsit in mare parte din randurile fortelor de securitate afgane. Ai dreptate, au fost mii de soldati afgani gata de lupta. Nu discutam despre curaj, dupa parerea mea.
Cristina Cileacu: Este tara lor.
Ben Hodges: Exact. Am vazut trupe afgane de lupta foarte eficiente, in provinciile Kandahar, Helman si la Zabul. Dar au fost mereu integrate printre noi. Dar apoi te gandesti, stai putin, talibanii nu au avut aviatie, nu au avut sateliti, talibanii nu au avut toate aceste lucruri, deci cum de au fost atat de eficienti? Cred ca asta se datoreaza felului in care este construita organizatia lor, mai in armonie cu societatea si cultura afgane. Iar noi am incercat sa construim un model diferit de acestea si cred ca acesta este o parte din motivul pentru care s-au prabusit.
Ce e de facut in Afganistan?
Cristina Cileacu: Vedem acum talibani imbracati in uniforme americane, ii vedem cum se filmeaza in avioane americane, elicoptere americane, folosesc echipamente americane etc. Ce inseamna aceasta imagine pentru armata Statelor Unite?
Ben Hodges: Bineinteles, sunt imagini greu de privit. Sunt foarte frustrante, daca ne gandim la cate mii de americani, romani, britanici, germani au fost ucisi sau raniti, dar si cate mii de soldati afgani au fost ucisi, felul in care a fost devastata societatea afgana in ultimii zeci de ani, deci este greu sa privim toate acestea. Dar nu este o reflectie doar asupra armatei SUA. Este o reflectie asupra politicii americane si a strategiilor ei gresite. Toti am stiut ca vom vedea la momentul final, un fel de sarbatorire, dar aceste imagini vor ramane in memoria colectiva pentru o vreme, asa cum s-a intamplat si cu ultimele imagini ale razboiului din Vietnam. Dar ce conteaza cu adevarat este ca, in primul rand vom continua sa incercam sa scoatem oameni de acolo, cu ajutorul diplomatilor, iar in al doilea rand, ne reevaluam strategia pentru regiune si stabilim care ne sunt interesele, ca vestici, in regiune, ca sa stim ce avem de protejat. Cum putem folosi diplomatia si instrumentele economice. Si poate ca un stat tert, vom lucra cu tari precum Turcia sau Qatar ca sa ne ajute sa atingem aceste interese strategice.
Cristina Cileacu: Presedintele Biden a mai spus ceva, ca acum este momentul sa se opreasca incercarile de a forma state cu ajutorul armatei. Credeti ca SUA se va mai angaja vreodata in ceva la fel de mare cum a fost Afganistan?
Ben Hodges: Sunt convins ca aceasta va fi o posibilitate undeva, candva, pentru ca lumea continua sa mearga mai departe si vom continua sa avem interese. Ce am auzit ca spune presedintele, si sunt de acord cu asta, este ca este important ca o conducere civila sa isi aleaga liderii. Ei trebuie sa identifice interesele strategice si ei trebuie sa isi seteze prioritatile. Si ei trebuie sa spuna, vom folosi diplomatia, dar si ajutorul armatei, vom folosi mai multe instrumente economice, presiunea financiara, blocarea finantarilor pentru teroristi de exemplu, toate aceste lucruri impreuna. Nu ar trebui sa fie doar partea militara sau cea diplomatica. Ele lucreaza impreuna si apropo trebuie facut impreuna cu aliatii, SUA nu au capacitatea sa faca asta in mod singular.
Turcia si Qatarul, intermediarii americanilor
Cristina Cileacu: Daca tot ati mentionat diplomatia, desigur ca SUA si talibanii vorbesc acum, in mod special pentru ce ati spus mai devreme, sa scoata din Afganistan cetatenii americani care inca mai sunt acolo, si afganii care au permisele de plecare pentru SUA. Intrebarea este, din moment ce aveti experienta, ati lucrat in Afganistan si cunoasteti societatea, cum vor lucra SUA si regimul talibanilor mai departe?
Ben Hodges: Aceasta va fi o provocare, pentru ca sunt multe emotii implicate acum si de asemenea, in SUA sunt multe dezbateri politice negative, o parte il acuza pe presedintele Biden, cealalta parte il acuza pe presedintele Trump si asta nu este ceva de care sa fiu mandru, dar din pacate este un fapt si va trebui sa trecem prin asta. Iar administratia are responsabilitatea sa isi dea seama ce trebuie sa facem si sper ca vor primi sprijin puternic din partea Congresului, dar si sprijin din lucrul cu aliatii, nu sa traga aliatii dupa ei, ci sa lucram cu aliatii, pentru ca avem toti interesul sa fie stabilitate si securitate in regiune, sa reducem numarul de refugiati care vor veni spre Europa, de exemplu. Daca ne gandim la SUA de dupa cel De-al Doilea Razboi Mondial, bineinteles ca a trebuit sa lucram cu Germania si cu Japonia, imediat dupa ce s-a terminat razboiul. La fel in Vietnam, astazi Vietnam este unul dintre partenerii nostri importanti in regiunea indo-pacifica, vicepresedintele Harris a fost acolo recent. Se poate orice, trebuie sa ne gandim ce vrem sa obtinem si apoi, sa speram ca aliati precum Turcia sau tari precum Qatar vor putea sa ajute, sa fie, poate, intermediari.
Ce fac alti vecini ai Afganistsnului
Cristina Cileacu: Bineinteles, Afganistanul este acum si o posibilitate mare pentru gruparile teroriste care vor evolua si vor deveni mai puternice, intai impotriva regimului taliban si apoi, impotriva restului lumii. Intrebarea este, pentru ca razboiul impotriva terorii va continua, cu siguranta, intr-o alta forma, cat de mult se vor implica in lupta impotriva terorii vecinii Afganistanului, vorbesc despre China, Pakistan si Iran?
Ben Hodges: Ai dreptate, oamenii vor continua sa foloseasca teroarea pentru scopurile lor, cum fac de secole. Asa ceva nu dispare, dar cum putem sa o contracaram, altfel decat sa ucidem teroristii? Trebuie sa te ocupi de radacina cauzei. De ce tineri si tinere se alatura acestor organizatii care exporta teroarea, de unde vin banii, si cred ca stim ca multi bani trec prin banci din natiuni prietene, poate cumva si prin SUA, deci daca suntem seriosi in privinta contraterorismului, va trebui sa aruncam o privire serioasa asupra finantelor lor si sa oprim asta, ceea ce vine la pachet cu comertul pe care il fac, de asemenea.
Pakistan - una dintre greselile pe care le-am facut eu a fost sa cred ca Pakistan este un aliat, am crezut ca ne vor ajuta. M-am inselat total, m-am mintit singur, asa cum au facut multi alti oameni din guvern. Pakistanul a oferit adapost talibanilor, ISI, adica serviciul de intelligence al Pakistan, a folosit talibanii ca pe un activ, pentru ca Pakistan nu vrea sa aiba un Afganistan puternic si stabil, care ar putea deveni prietenos cu India, in vest, in timp ce are deja India in est. Iar acum Pakistan trebuie sa se descurce cu rezultatele politicilor lor nesanatoase.
China, dupa cum stii, imparte o bucata mica de granita cu Afganistan, este ingrijorata de islamismul extrem, pentru ca uigurii sunt acolo, dar cel mai probabil, vor plati foarte multi bani Afganistanului pentru acces sa extraga resursele minerale, dar si pentru protectie.
Kremlinul este fericit, bineinteles, sa vada SUA si alitatii vestici umiliti in acest fel, dar sunt si ei foarte ingrijorati ca extremismul islamic va ajunge pana in Asia Centrala.
Cum continua lupta impotriva terorii
Cristina Cileacu: Acum sunt 18 organizatii teroriste cunoscute in Afganistan, din cele 72 cunoscute in lume. Ce ar trebui lumea sa astepte de aici?
Ben Hodges: Aceasta este o statistica interesanta si la ce ar trebui sa se gandeasca lumea este ca acesti teroristi nu vor ataca doar SUA, vor ataca Europa, alte guverne din Orientul Mijlociu, asa ca multe alte natiuni din lume au un interes sa se asigure ca Afganistan nu redevine un paradis al terorismului. Va trebui sa gasim solutii folosind diplomatia si instrumentele economice, nu doar pe cele militare, ca sa tinem sub control terorismul. Din nou, asta inseamna ca este nevoie de o viziune regionala, Afganistan nu este o insula intr-un ocean. Are ca vecini Iran, Tadjikistan, Pakistan, China. Cred ca Turcia poate juca un rol foarte important aici, iar acesta este un alt motiv pentru care este important sa ne reparam relatia cu aliatii turci.
Cristina Cileacu: As vrea sa revin la Pakistan, la ceea ce ati spus despre ISI (n.r. serviciul de intelligence pakistanez). Ei spun acum ca nu au destula influenta asupra talibanilor, dar pe de alta parte, indiferent daca au sau nu influenta, talibanii sunt provocati de alte organizatii teroriste. Este Pakistan capabil sa negocieze cu toate aceste grupari? Care este opinia dvs?
Ben Hodges: Dupa cum stii, teritoriul din vestul Pakistanului este foarte dificil (n.r. relieful) si imi dau seama de ce armata pakistaneza nu a putut sa eradicheze talibanii si alte organizatii din regiunea de nord-vest, pentru ca este dificil sa te misti in zona, sunt triburi, pentru ca aceasta este cultura. Deci este o provocare si cred ca, pentru ca talibanii din Afganistan au nevoie de recunoastere internationala, au nevoie de sustinere financiara, de acces, pentru ca este o tara fara iesire la mare si daca de exemplu vor sa exporte ceva, va trebui sa treaca prin Iran sau prin Pakistan. Cred ca exista potential acolo, cred ca Pakistan poate sa influenteze ce se intampla acolo, dar cred ca vor fi preocupati de aspectul unei tari prea prietenoase cu India, la granita lor vestica si India la granita estica. De aceea India trebuie sa fie parte din aceasta mini-analiza strategica.