Procurorul General ofera detalii privind rezultatele controalelor complexe, desfasurate la Procuratura Anticoruptie si PCCOCS - VIDEO

SINTEZA rezultatelor verificarii activitatii procuraturilor specializate:

In conformitate cu prevederile Ordinului Procurorului General nr.9/36 din 20.02.2016, prin care a fost aprobata Instructiunea privind rolul si atributiile conducatorilor subdiviziunilor Procuraturii Generale si a procurorilor teritoriali si specializati in exercitarea si conducerea urmaririi penale:

Procurorii-sefi sunt obligati sa asigure prin registre unice evidenta permanenta a cauzelor/proceselor penale (10 registre).

•   a cauzelor penale pornite de ofiterii de urmarire penala (anexa nr.1);

•   a cauzelor penale pornite de procurori (anexa nr.2);

•   materialelor de refuz in inceperea urmaririi penale pa care hotararile au fost adoptate in baza propunerilor ofiterilor de urmarire penala (anexa nr.5);

•   cauzelor penale prezentate procurorului cu propunerea de a pune persoana banuita sub invinuire si deciziile adoptate de procuror (anexa nr.6);

•   persoanelor retinute si arestate (anexa nr.7);

•   cauzelor penale parvenite la procuratura cu propunerile prevazute de art.289 CPP – terminarea urmariri penale (anexa nr.8);

•   cauzelor penale in care s-a dispus scoaterea persoanei de sub urmarirea penala,

incetarea urmaririi penale si/sau clasarea procesului penal (anexa nr.9);

•   cauzelor penale in care urmarirea penala a fost suspendata conditionat (anexa nr.10);

•   cauzelor penale expediate in judecata cu rechizitoriu sau cu ordonanta de aplicare a masurilor de constrangere cu caracter medical (anexa nr.l1);

•   cauzelor penale in care urmarirea penala a fost suspendata (anexa nr.12).

In aceste procuraturi s-a stabilit lipsa totala a acestor registre, cu exceptia Registrului cauzelor pornite de procuror de la Procuratura Anticoruptie.

In asa situatie nu a fost posibil de verificat completamente pe cate cauze penale real, de facto, s-a exercitat si condus urmarirea penala, cate persoane au fost retinute si din ele cate au fost arestate, cate din ele au fost scoase ulterior de sub urmarire penala.

La fel, nu s-a dus nici intr-un mod evidenta masurilor speciale de investigatii dispuse si autorizate.

Respectiv, in cadrul controlului nu a fost posibil de contrapus datele din rapoartele de activitate ale procuraturilor specializate privind efectuarea controlului executarii legilor de catre organele care efectueaza activitate speciala de investigatie cu datele reale, pentru a stabili cu certitudine cate masuri speciale au fost efectuate, in privinta la cate persoane, care a fost durata si legalitatea lor.

In PCCOCS o alta situatie alarmanta a fost stabilita cu referinta la activitatea de completare si introducere a informatiilor privind cauzele penale si persoanele care comit infractiuni (fisele statistice), pe dosarele din gestiune.

Acesta ar insemna ca sunt persoane invinuite, inculpate cu masuri preventive aplicate, cu dosare penale expediate si examinate in instanta de judecata, cu privire la care nu este evidenta si acestea isi perfecteaza in mod obisnuit acte, caziere judiciare „curate”, pleaca peste hotare s.a.m.d. 

Concluzionez ca, conducatorii acestor 2 procuraturi specializate cei ce au intentionat au dus fraudulos evidenta astfel incat, in eventualitatea unui control, sa nu poata fi depistate gravele abateri admise in activitate.

II.   EFICIENTA ACTIVITATII, VOLUMUL DE LUCRU

Procuratura Anticoruptie. Pentru a avea un tablou sumar al eficientei activitatii PA, desi nu suntem adeptii aprecierii activitatii de procuror doar in baza datelor statistice, totusi vom remarca ca in ultimii 4 ani, procurorii anticoruptie au reprezentat invinuirea in Judecatorii in putin peste 1000 de dosare penale. Aproximativ 45% din aceste cauze penale au fost examinate in conditiile unei proceduri simplificate prevazute de art. 3641 din Codul de procedura penala, ceea ce presupune examinarea unui dosar in 1 sau cel mult 2 sedinte de judecata.

Pornind de la prioritati, echipa Procuraturii Generale s-a focusat in special pe dosare judecate in ultimii 2 ani (2018-2019).

Astfel, fiecare a 3-a infractiune din cele investigate si deduse judecatii sunt clasificate drept infractiuni minore, sau nu ating gradul de severitate al infractiunilor clasificate cel putin grave.

In suportul acestei afirmatii, vom mentiona ca din numarul total de sentinte pronuntate de catre instantele de fond, aproximativ 33 % le reprezinta cauzele despre coruptia minora, in care obiectul mitei il reprezinta sume ce nu depasesc 5 mii de lei (art.324 alin.(4) CP) sau Traficul de influenta, in care subiectii, de regula, nu sunt reprezentanti ai asa numitei clase a guleraselor albe si in care, la fel sumele pretinse nu depasesc 5000 lei.

Concluzia pe care o facem este ca, potentialul procuraturii specializate este utilizat pentru documentarea unor cazuri minore, doar in vederea crearii unor indicatori statistici favorabili, contrar asteptarilor societatii, a partenerilor de dezvoltare, context in care generam o scadere artificiala a potentialului de care dispun aceste procuraturi autonome, iar drept consecinta, coruptia mare, dosarele de rezonanta, raman in nelucrare sau se prafuiesc in safeuri, neavand finalitate cu anii.

In raport cu aceasta situatie, procurorul-sef al Procuraturii Anticoruptie a adresat in toamna anului trecut Presedintelui Parlamentului scrisoarea in care, pe motivul ca ar avea personal insuficient, avand in vedere volumul mare de lucru, a solicitat majorarea numarului de procurori in procuratura specializata.

Verificarile au stabilit ca aceasta scrisoare, de fapt, a venit pe fondalul luarii in gestiune la PA a unei multitudini de cauze in afara competentei stabilite (de competenta altor organe – contrabanda, evaziune fiscala, fals in documente, spalare de bani, escrocherii si alte infractiuni contra patrimoniului) care a determinat o incarcatura mare pentru procurorii si ofiterii detasati din subordine, in asa mod sustragandu-i de la activitatea lor de baza – combaterea coruptiei, in special celei mari.

In acest context, explicativ este dosarul fraudei bancare: in perioada 2016 – 2019 investigatiile au fost realizate de un grup in care au fost inclusi doar 6 procurori, pe cand intr-o cauza pornita neintemeiat pe un pretins fapt de spalare de bani, procurorul-sef al Procuraturii Anticoruptie a dispus formarea unui grup de urmarire penala format din tocmai 45 de persoane (19 procurori si 26 ofiteri de urmarire penala si ofiteri de investigatii), astfel de practici negative fiind multiple.

PCCOCS. Desi in cadrul PCCOCS au fost formate trei subdiviziuni distincte cu domenii clare de activitate (sectia exercitare, conducere a urmariri penale si sectia reprezentare a acuzarii in judecata), s-a constatat ca nu in toate cauzele penale aflate pe rolul instantelor de judecata, acuzarea de stat era sustinuta de catre procurorii specializati in domeniul sustinerii invinuirii in instantele de judecata.

Astfel, in peste 100 cauze penale, acuzarea era sustinuta de catre procurorii care au condus sau exercitat urmarirea penala. Respectiv, adjunctul procurorului – sef, care era responsabil de domeniul judiciar, doar tinea evidenta statistica si inregistra rezultatele examinarii cauzelor penale.

Controlul a stabilit ca acest lucru era utilizat intentionat pe o buna parte de dosare, in care la etapa urmaririi penale erau admise grave derogari - pentru a evita scoaterea lor la iveala de catre alti procurori in cadrul judecarii cauzei. In aceasta formula procurorii din Sectia de acuzatori de stat nu aveau o incarcatura majora, iar cei ce exercitau si conduceau cu urmarirea penala, datorita faptului ca participau in instantele de judecata, nu reuseau sa se concentreze pe activitatea lor de baza – urmarirea penala si, ca rezultat, au lasat in nelucrare multiple cauze penale pe termen de la 1 la 4 ani.

Pe de alta parte, pentru majorarea indicatorilor cantitativi, in mod abuziv, initial, majoritatea cauzelor penale se pornesc cu calificativul comis de grup criminal organizat sau de o organizatie criminala.

Criteriile care definesc forma de participatie a unui grup criminal organizat sau organizatiei criminale sunt totalmente desconsiderate, iar drept consecinta, in aceeasi faza initiala au loc dispunerea si autorizarea masurilor speciale de investigatii, retineri, arestari, mediatizarea pe larg a informatiilor despre destructurarea gruparilor criminale.

Ulterior, treptat persoanele sunt scoase de sub urmarire penala pe aceste calificative, uneori chiar integral, sunt eliberate din stare de arest si, respectiv, cauzele penale se expediaza in instanta de judecata pe infractiuni minore, doar in privinta unor persoane cu un rol mai redus de implicare in comiterea infractiunilor , pedepsele penale sunt non-privative de libertate.

Analiza efectuata a demonstrat ca urmare a aplicarii acestor procedee despre care tocmai am vorbit, in perioada 1 august 2016-2019, din numarul total de cauze examinate cu sentinta doar 10% constituite cauze privind infractiuni comise de grupari organizate.

Cu titlu de exemplu, aducem cauze penale instrumentate de procurorii PCCOCS, in care acuzatiile erau despre falsificarea documentelor oficiale, art.361 din Codul penal, conducerea mijlocului de transport in stare de ebrietate alcoolica, alte infractiuni usoare si fara un grad inalt de complexitate.

Practica vicioasa de disjungere a cauzelor penale in proceduri separate si trimiterea cauzelor penale doar in privinta unor persoane interpuse privind infractiuni minore.

In acest sens mentionam practica pe categorii de infractiuni, in special cele de evaziune fiscala, pseudoactivitate de antreprenoriat, spalare de bani.

Spre exemplu: de catre PCCOCS a fost pornita cauza penala in privinta a doua persoane fizice (administrator si contabil-sef care gestionau activitatea persoanei juridice) si o intreprindere individuala pe faptul eschivarii de la achitarea taxelor obligatorii si impozitelor in proportii deosebit de mari, suma prejudiciului fiind de aproximativ 6 milioane lei.

Pe parcursul urmaririi penale, neintemeiat s-a dispus disjungerea cauzelor in privinta persoanelor fizice, care de fapt erau executorii principali in aceste infractiuni si, astfel, cauza penala a fost remisa in instanta de judecata doar in privinta persoanei juridice (aflata in insolventa), aceasta fiind condamnata, evident fiind faptul ca prejudiciul solicitat si incasat formal prin sentinta nu va fi recuperat niciodata. Mentionam ca persoanele care au gestionat cu grave incalcari fiscale activitatea persoanei juridice, soldate cu cauzarea daunelor in proportii deosebit de mari bugetului public, nici pana in prezent nu au fost diferite justitiei. 

Cu titlu general, mentionam ca procurorii ezita sa intreprinda masuri in vederea urmaririi bunurilor dobandite pe cale infractionala si nu inainteaza actiuni civile despre incasarea prejudiciului cauzat prin infractiune. Mai mult ca atat, acolo unde circumstantele cauzei impun realizarea unor investigatii financiare paralele si pornirea urmaririi penale pe fapte de spalare de bani, aceasta nu se realizeaza, in unele cazuri concluzionam ca se face intentionat.

III.   INCALCARI GRAVE DEPISTATE

Pornirea neintemeiata a urmaririi penale.

Analizele efectuate au identificat cazuri cand pornirea dosarelor s-a facut in lipsa oricarei banuieli rezonabile, doar in baza unor rapoarte fara suport factologic, fara confirmare documentara si probatorie, in multe dintre cazuri doar in scopul efectuarii interceptarilor si altor masuri speciale de investigatii.

Procuratura Anticoruptie. Spre exemplu, pretinsa contrabanda cu mijloace financiare si spalare de bani din anul 2018. Temei pentru pornirea urmaririi penale l-a constituit doar raportul de autosesizare intocmit de catre ofiterul de investigatie potrivit caruia, in baza informatiilor de interes operativ, a stabilit ca ”…unii functionari din cadrul unei institutii superioare de invatamant, impreuna cu unii studenti racoleaza tineri din cadrul institutiei vizate sau din exterior si promit o remunerare, pentru introducerea in tara a sumei de 10000 dolari SUA...”.

Dupa autorizarea si efectuarea mai multor masuri speciale de investigatii (interceptari si urmarire vizuala), fara nici o pertinenta probatorie, nefiind efectuate alte actiuni de ancheta, cauza a fost clasata. 

Intr-un alt caz, potrivit ordonantei de pornire a urmaririi penale ”…pe parcursul anilor 2016 – 2017, de catre angajatii unui post vamal intern, a fost implementata o schema ilicita de percepere sistematica de la reprezentantii agentilor economici ce vamuiesc marfa plasata in regim de import a mijloacelor financiare sub forma ”taxei de protectie…”.

Temei pentru pornirea urmaririi penale l-a constituit raportul de autosesizare al unui ofiter de investigatii. Careva investigatii in cadrul procesului penal nu au fost efectuate. La raportul mentionat sunt anexate copia unei note informative nesemnate, privind faptul tergiversarilor admise de catre colaboratorii vamali la clasificarea marfurilor importate de un agent economic.

Pe dosar au fost autorizate 32 de masuri (interceptari, inregistrari video ascunse)- vizati fiind un grup de persoane, care nu aveau legatura intre ele si care reprezentau in special diferiti agenti economici, societati de brokeri vamali, precum si unii vamesi). In final, dupa mai multe luni de zile de „ancheta” cauza a fost clasata.

S-au atestat multiple cazuri de pornire a urmaririi penale pe componente de infractiuni materiale in lipsa prejudiciului clar constatat.

In special asemenea hotarari a fost adoptate in cazurile infractiunilor de abuz in serviciu.

In alt caz, in pofida faptului ca, din cuprinsul sesizarii, se evidentia clar un dezacord al reprezentantilor persoanelor juridice cu actul emis de o autoritate a administratiei publice locale, in persoana unui primar (litigiu aflat pe rolul instantei de contencios) neintemeiat s-a ajuns la concluzia ca relatiile aparute intre conducerea agentilor economici si autoritatea publica locala sunt de natura penala.

Ca urmare, s-a dispus pornirea urmaririi penale in baza art.329 alin.(1) din Codul penal (neglijenta in serviciu), cu efectuarea actiunilor procesuale penale intreprinse pe caz, inclusiv cu caracter de ingerinta in viata privata a persoanei  (perchezitii la domicilii si in birourile de serviciu).

Pe caz a existat un litigiu in contencios administrativ, despre care se cunostea la momentul pornirii urmaririi penale, examinat irevocabil la finele anului 2017 de Curtea Suprema de Justitie care a stabilit legalitatea actiunilor primariei. Cauza penala a fost clasata.

PCCOCS.

    Exemplu: Din materialele unei cauze privind infractiunea de exploatare prin munca, rezulta ca intre 2 persoane a fost incheiat un contract de antrepriza (lucrari de renovare a unei case de locuit). Una dintre ele nu si-a onorat calitatea serviciilor, iar alta nu a achitat complet suma contractata. Beneficiarul lucrarilor nu a achitat complet serviciile si a fost recunoscut in calitate de banuit si mentinut in aceasta calitate pe parcursul a 3 luni, iar ulterior scos de sub urmarire penala si cauza clasata.

Respectiv, la momentul pornirii urmaririi penale erau evidente relatiile civile.

    Evaziunile fiscale. Desi inca in august 2018 au fost efectuate modificari la CPP, cu privire la procedura de solicitare a opiniei autoritatii de control (Serviciul Fiscal de Stat), in mai multe cazuri au fost pornite urmariri penale contrar dispozitiilor obligatorii cuprinse in art.276¹ din CPP doar in baza unor rapoarte ale inspectorilor de politie, fara opinia autoritatii fiscale. 

   Mai mult, ordonantele de pornire nu contin date obligatorii privind cuantumul exact al impozitelor de la plata carora s-ar fi facut eschivarea.

    In spatele multora din aceasta categorie de dosare stau atacuri asupra mediului de afaceri si concurenta neloiala, cu abuzuri ale organelor de drept.

Tergiversarea urmaririi penale - Lasarea cauzelor in nelucrare, cu perioade extrem de indelungate de timp (chiar mai multi ani de zile), cu consecinte grave pentru administrarea probelor

Pe un dosar penal pornit pe fapta de trafic de copii PCCOCS practic a stagnat urmarirea penala, asa incat din luna mai 2017 nu a fost efectuata nici o actiune de urmarire penala (2 ani si 7 luni).

Intr-un caz investigat de CNA pentru fapta de determinare la depunerea de declaratii mincinoase s-a constatat efectuarea, de facto, doar a doua actiuni de urmarire penala in perioada de 5 ani si 8 luni.

O situatie similara s-a constatat si pe o cauza privind infractiunea de depasire a atributiilor de serviciu de catre unii factori de decizie din cadrul unui IFS teritorial. Actiuni au fost efectuate doar la 09.11.2011 (audieri, ridicare) ca ulterior, la 10.10.2018 (peste 6 ani si 11 luni) sa fie efectuata o alta audiere, urmata de clasarea procesului.

Pe o cauza de depasire a atributiilor de serviciu comisa de politisti, care au determinat o victima pe un dosar de sustragere sa-si rascumpere de la o casa de amanet bunul sustras, Procuratura Anticoruptie, in persoana unui adjunct al procurorului-sef, pe parcursul a 2 ani si 4 luni a expediat doar o singura solicitare scrisa si alte careva actiuni de urmarire penala nu a efectuat si a clasat fara temeiuri cauza.

Mentinerea pe dosare a calitatii de invinuit perioade excesive - cu anii, in stare de stres si frica pentru persoane

Pe un caz in care se cerceteaza fapte de falsificare de acte, abuz in serviciu si evaziune fiscala, comise pana in anul 2014, in perioada care cuprinde luna septembrie 2016 – ianuarie 2020 (peste 3 ani si 4 luni de zile), cu exceptia initierii investigatiilor financiare in august 2019 si punerii in decembrie 2019 sub sechestru a bunurilor invinuitilor (mijloacelor banesti ridicate in anul 2014 in cadrul perchezitiilor efectuate), nu a fost efectuata nici o actiune de urmarire penala in vederea stabilirii circumstantelor cazului, fiind prelungit in repetate randuri formal termenul de urmarire penala.

Doua persoane (A.D. si L.D.) sunt mentinute in calitate de invinuiti pe dosar o perioada de peste 5 ani si 7 luni de zile.

Mai mult, in ultimii 3 ani urmarirea s-a efectuat cu incalcarea competentei dupa materie.

Pe alt dosar, in toata perioada urmaririi penale (peste 3 ani si 7 luni), cu exceptia autorizarii si efectuarii masurilor speciale de investigatii, nu a fost efectuata nici o actiune de urmarire penala in vederea verificarii informatiilor obtinute in urma interceptarii si inregistrarii comunicarilor autorizate si in temeiul carora au fost pornite mai multe cauze penale.

In fapt, dupa incetarea masurilor speciale de investigatie (12.06.2018), cauza penala a fost lasata in nelucrare (1 an si 6 luni de zile).

Persoana publica acuzata (M.L.) este mentinuta in calitate de invinuita o perioada de peste 3 ani.

O situatie analogica a fost stabilita si pe un alt caz de trafic de fiinte umane, cand dupa reatragerea dosarului de la CCTP in gestiunea procurorilor PCCOCS (10.08.2016) nu a fost efectuata nici o actiune de urmarire penala (peste 3 ani si 4 luni). Pe dosar sunt persoane puse sub invinuire inca din anul 2015 (peste 4 ani), care s-au aflat anterior in stare de arest.

Situatii de acest fel au constatate in multiple cauze penale de la Procuratura Anticoruptie si PCCOCS.

Mimarea cautarii persoanelor invinuite

S-au constatat cazuri cand materialele privind dispunerea efectuarii investigatiilor in vederea cautarii invinuitilor au fost expediate subdiviziunii de cautare cu intarziere de la cateva luni pana la cativa ani:

- intr-un caz de dobandire a creditului prin inselaciune – abia la 19.11.2019, peste 9 ani dupa initierea cautarii;

- in cadrul unei cauze despre sustragere in proportii deosebit de mari - la 25.11.2019, adica cu o intarziere de peste 5 ani.

 Asemenea intarzieri au ca rezultat evident posibilitatea faptuitorilor de a intreprinde pe parcursul acestor perioade mai multe masuri in scopul de a nu mai fi gasite si trase la raspundere.

Punerea neintemeiata sub invinuire

Incalcari de acest fel au fost stabilite in activitatea ambelor procuraturi specializate pe diferite categorii de infractiuni.

Exemplu: In conducerea procurorilor PCCOCS a fost stabilit un dosar in care urmarirea penala a fost pornita pentru frauda informatica in baza art.2606 CP. Conform acestei norme, actiunile infractionale trebuie sa fie comise cu scopul de a obtine un beneficiu material precum si sa cauzeze daune in proportii mari. Astfel, atat la pornirea urmaririi penale cat si in rezultatul cumulului de actiuni efectuate nu a fost stabilita cauzarea de daune.

Pe dosar au fost puse neintemeiat sub invinuire mai multe persoane, in ordonanta de punere sub invinuire nefiind indicat un element obligatoriu al laturii obiective, fapt ce determina lipsa componentei de infractiune.

Dar si mai grav - in baza unei cauze disjunse din acest dosar au fost condamnate doua persoane, cauza fiind judecata in procedura simplificata – art.364¹ CPP.

Mai mult ca atat, a fost identificat un caz cand procurorii PCCOCS au trimis o persoana in instanta de judecata pentru comiterea infractiunii de trafic de tesuturi, care la momentul savarsirii acesteia nu era incriminata in Codul penal.

In mai multe dosare instrumentate de PCCOCS pentru fapte de contrabanda,  s-a constatat ca procurorii de caz, nerespectand prevederile art.281 CPP, nu au indicat in continutul ordonantelor de punere sub invinuire elemente obligatorii care formeaza actul de acuzare, fiind utilizate sintagme neclare, nefiind indicat la concret valoarea bunurilor care fac obiectul infractiunii. Aceste situatii au intemeiat inclusiv respingerea de catre judecatorul de instructie a demersului privind solicitarea aplicarii masurii arestarii preventive.

Respectiv, neasigurarea caracterului complet al investigatiilor si neclarificarea circumstantelor care au importanta pentru justa solutionare a cauzei, a determinat formularea unei invinuiri cu continut general si neclar, drept consecinta se aduce atingere art.6 paragraful 3 lit.a) si b), in coroborare cu art.6 paragraful 1 din CEDO, conform carora, orice acuzatie trebuie sa fie clara si concreta, astfel incat acuzatul sa-si poata pregati eficient apararea.   

O situatia analogica a fost inregistrata si la PA care a pornit urmarirea penala in privinta unui director al unui agent economic pretinzand ca el a determinat un subaltern sa-si schimbe depozitiile in cadrul unui proces penal prin dispunerea unui control de serviciu in ordine disciplinara. Invinuirea inaintata directorului a fost absolut abstracta, contrara cerintelor CPP, fapt ce a determinat adoptarea de catre judecatorul de fond a unei sentinte de incetare cu indicarea concreta a faptului ca invinuirea nu este clara.

Punerea neintemeiata sub invinuire, urmata de clasarea procesului

Procuratura Anticoruptie.

In mai multe dosare privind infractiuni de corupere, trafic de influenta, dupa efectuarea a zeci de masuri speciale de investigatii, care au fost recunoscute de procuror ca nepertinente, au fost puse sub invinuire un sir de persoane, desi nu erau administrate careva probe concludente si suficiente care sa intemeieze intr-un anumit mod punerea lor sub invinuire pentru infractiunile aratate.

Pe aceste cazuri, peste 6-10 luni de zile de la inaintarea ultimei acuzari si in lipsa unor alte actiuni de urmarire penala efectuate, au fost emise de mai multi procurori solutii de scoatere de sub urmarire penala si clasare a procesului penal pe motivul lipsei elementelor infractiunii.

Efectuarea cu incalcari a masurilor speciale - peste termenele admise de Codul de procedura penala

Legea stabileste ca efectuarea interceptarii convorbirilor telefonice poate dura cu privire la aceeasi persoana nu mai mult de 6 luni de zile.

Au fost stabilite mai multe cazuri in care aceste dispozitii legale au fost incalcate flagrant de catre procurorii de la PCCOCS si PA.

Zeci de persoane au fost interceptate perioade de la 8 la 12 luni.

In aceste cazuri nu au fost constatate temeiuri pentru autorizarea repetata a masurii sau pentru prelungirea ei.

GRAV!!!

Procuratura Anticoruptie in lipsa de temeiuri, desi persoana nu era implicata in comiterea faptei si cercetarile se efectuau cu privire la alte persoane, a efectuat vadit ilegal interceptarea convorbirilor unui conducator de subdiviziune din cadrul CNA, sub pretextul ca nu este cunoscuta identitatea lui ca utilizator al nr. respectiv de telefon, pe care de fapt il utiliza in activitatea de zi cu zi la serviciu si era ultra cunoscut de catre toti procurorii si ofiterii CNA.

Incalcarea flagranta a drepturilor persoanelor la informare despre masurile speciale efectuate in privinta lor.

Spre exemplu, intr-o cauza de corupere, pe parcursul urmaririi penale, au fost efectuate peste 20 de masuri speciale de investigatii, majoritatea fiind de interceptare si inregistrare a comunicarilor.

Dupa emiterea de catre procuror a ordonantei de clasare a procesului penal, au fost ignorate totalmente incheierile instantei de judecata si prevederile art.132⁵ alin.(7) din Codul de procedura penala cu incalcarea drepturilor persoanelor prevazute de art.132⁵ alin.(8) din Codul de procedura penala, acestea nefiind informate despre efectuarea in privinta lor a masurilor speciale de investigatii.

Asemenea incalcari au fost admise pe zeci de cauze din ambele procuraturi specializate.

Arestari ilegale

Procurorii PCCOCS au instrumentat un dosar pe mai multe componente de infractiuni. In rezultatul urmaririi penale, un grup de persoane a fost deferit justitiei, iar in privinta unei persoane, anuntate in cautare (cu mandat de arest in contumacie) pe una din infractiunile investigate, urmarirea penala a fost suspendata.

Fiind depistata, persoana a fost extradata in Republica Moldova si s-a aflat in arest preventiv, pana la efectuarea controlului, 8 luni de zile.

Urmare a verificarilor, s-a stabilit ca probele de pe dosar nu erau suficiente si nu confirmau invinuirea ce i-a fost adusa pentru a putea fi decisa expedierea in instanta de judecata, fiind dispusa punerea ei in libertate.

In mai multe cazuri investigate de PCCOCS pe cauze privind infractiuni economice - evaziune fiscala, practicarea ilegala a activitatii de intreprinzator sau contrabanda, au fost retinute si arestate neintemeiat mai multe persoane care au fost tinute in arest preventiv diferite perioade de timp, chiar si de 5 luni, ca ulterior, din lipsa de probe, sa fie scoase de sub urmarire penala.

Situatii analogice au fost constatate si in activitatea procurorilor PA.

IV.   DOSARELE MEDIATIZATE

Cu referire la asa-numitele cauze de rezonanta, care au fost pe larg mediatizate in spatiul public, mentionez ca acest exercitiu, de fapt, cel mai des a fost folosit nu tocmai cu cea mai nobila intentie, ci in multele cazuri pentru a induce in eroare opinia publica ca se fac investigatii complete, precum si pentru a sustrage atentia de la alte cazuri importante.

Mentionam ca este vorba despre cazuri intens mediatizate in fazele incipiente ale anchetelor, dar despre care, in timp, opinia publica cunoaste tot mai putina informatie.

Spre exemplu - cauza penala pornita in privinta unor angajati din domeniul medical (PA), in care se pretindea ca au folosit situatia de serviciu si in acest sens percepeau de la pacienti taxe ilegale ce variau intre 1000 si 5000 lei pentru urgentarea sau, dupa caz, efectuarea investigatiilor medicale, bani care nu erau contabilizati.

In aceasta cauza au fost retinute si arestate peste zece persoane, efectuat un volum imens de masuri speciale de investigatii, interceptari, inregistrari audio si video, perchezitii, ridicate sume de bani in diferite valute - evaluate la peste 6 milioane de lei, ca intr-un final, doar o singura persoana sa fie deferita justitiei, sub acuzarea de imbogatire ilicita si abuz in serviciu, celelalte fiind scoase de sub urmarirea penala.

Procurorul de caz a solicitat condamnarea singurului inculpat la o pedeapsa sub forma de amenda si, pe motiv ca a fost detinut in arest 6 luni sa nu fie privat nici de dreptul de a ocupa anumite functii. La fel, s-a stabilit ca, pe parcursul investigarii cauzei, sumele de bani in diferite valute, ridicate in timpul perchezitiilor, adica cele evaluate la peste 6 mln. lei, in cea mai mare parte, treptat, au fost restituite sub diferite pretexte de catre procurorul de caz persoanei de la care au fost ridicate.

Cu titlu de alt exemplu, voi mentiona o cauza de invinuire a trei persoane fizice si cinci persoane juridice, acuzate de comiterea infractiunilor de pseudoactivitate de intreprinzator, spalare de bani si evaziune fiscala, in rezultatul carora bugetul a fost prejudiciat cu peste 292 milioane lei.

Pe parcursul cercetarii judecatoresti, acuzatorul de stat, care era si unul dintre procurorii-sefi adjuncti ai PCCOCS, in cadrul dezbaterilor judiciare, a solicitat aplicarea fata de inculpati a pedepselor non-privative de libertate cu eliberarea acestora din starea de arest. (In total la faza de urmarire penala si judecata acesti inculpati au fost mentinuti in stare de arest 7 luni.)

La acea etapa, dosarul in cauza a fost pe larg mediatizat, iar pentru corpul de procurori a fost prezentat ca si un exemplu de practica pozitiva, necesar a fi preluata si implementata in asemenea categorii de dosare.

In esenta, inculpatii si-au cumparat libertatea prin achitarea in mod benevol a prejudiciului cauzat doar prin 2 din cele 3 infractiuni incriminate.

De facto, la acel moment, publicul nu cunostea despre suma reala a prejudiciului cauzat prin infractiune. Astfel, prin neconfiscarea mijloacelor banesti rezultate din infractiunea de spalare de bani, inculpatii au fost exonerati de achitarea a peste 292 milioane de lei, iar la buget a fost incasata doar suma de 36 milioane lei.

Renuntari partiale la capete de acuzare, sau diminuari ale volumului prejudiciului cauzat prin infractiune, au fost identificate si in alte cauze penale.

Nu mai putin grave sunt practicile cand procurorii au deferit justitiei cauze in privinta unor persoane interpuse, in special cu referire la dosarele despre evaziune fiscala. Astfel, au fost identificate cauze in care persoane interpuse au fost condamnate, iar cauzele autorilor reali, care actionau din umbra, urmare a disjungerilor, treneaza si astazi in faza de urmarire penala.

Un alt exemplu vizeaza o cauza penala instrumentata de Procuratura Anticoruptie in care doua persoane fizice si un agent economic au fost condamnati pentru contrabanda cu peste 900 kg de chihlimbar in valoare de aproximativ 10 mln. lei.

Despre aceasta captura valoroasa a fost informata societatea prin intermediul media.

Studiul acestui dosar a scos in evidenta faptul ca in cadrul urmaririi penale, contrar cerintelor legale, procurorul de caz, fiind sustinut de catre procurorul-sef, la cererea invinuitului/infractorului, pe motiv precum ca CNA nu are conditii de pastrare a chihlimbarului, a transmis acestuia spre pastrare pietrele pretioase, desi acestea urmau a fi pastrate la organele competente ale statului. 

In prezenta cauza au fost retinuti si arestati cinci angajati ai Serviciului Vamal, inclusiv administratorul si soferul firmei din numele careia au fost intocmite documentele false de insotire a marfii, ca in final, doar ultimii si persoana juridica sa fie inculpate, iar instanta de judecata, la propunerea procurorului, sa le stabileasca pedepse fie cu suspendarea conditionata a executarii, fie in forma de amenda.

Inexplicabile sunt solutiile privitor la restul persoanelor figurante in prezenta cauza, urmand ca intr-un termen relativ scurt sa dam aprecieri si calificari juridice hotararilor adoptate in raport cu aceste persoane.

Totodata, urmeaza ca in cadrul unui proces penal sa stabilim din ce cauza sentinta pronuntata pe acest caz acum 2 ani, a fost executata doar in partea ce tine de pedeapsa fata de inculpati, iar in partea ce tine de chihlibarul ce urma a fi confiscat in favoarea statului – a fost lasata fara executare.

Intuim ca cineva si-a dorit ca acest dosar sa nu fie verificat vreo data si ca chihlimbarul sa nu ajunga la stat, dar acestea, ca si legalitatea actiunilor persoanelor publice si cu functii de demnitate publica implicate, vor fi clarificate cu aprecierea juridica corespunzatoare in cadrul unui proces penal distinct, in curs de initiere.

Mai mult ca atat, desi la Procuratura Anticoruptie era o practica bine stabilita de a porni urmarirea penala pe fapte de spalare a banilor, necatand la faptul ca organul de urmarire penala dispunea de informatii concrete si banuia implicarea faptuitorilor si in alte episoade de contrabanda cu chihlimbar in greutate de peste 4 tone, nu a extins investigatiile in acest sens si, avand crima predicat, nu a pornit si nu a realizat urmarirea penala prin prisma infractiunii de spalare a banilor, mai ales ca fusese sechestrate mijloace banesti ale faptuitorilor in valoare de cateva milioane de lei.

V.   STANDARDE DUBLE DE CALIFICARE A FAPTELOR

Controlul a reliefat mai multe spete in care procurorii la etapa calificarii faptelor infractionale, au admis erori grave, in contradictie cu practicile judiciare preexistente, inclusiv Hotarari explicative ale Plenului Curtii Supreme de Justitie.

Asemenea situatii au fost identificate in cauze penale despre contrabanda cu substante narcotice, in scop de instrainare. Desi faptele trebuiau calificate ca si un concurs ideal de infractiuni (art.248 si 217¹ Cod penal), procurorii PCCOCS calificau actiunile exclusiv in baza normei penale ce incrimineaza infractiunea de contrabanda. In ipoteza calificarilor corecte, unica pedeapsa posibila a fi aplicata faptuitorilor era pedeapsa cu inchisoare, cu executare in penitenciar, pe cand in situatia calificarii doar potrivit normei incriminatorii de contrabanda, faptuitorii se alegeau cu pedepse cu suspendarea conditionata a executarii, fie alte pedepse derizorii.

Standarde duble au fost identificate si in spete ce tin de traficul de fiinte umane si proxenetism, fie munca fortata sau cersetorie.

Cu referire la cauzele penale pornite impotriva exportatorilor autohtoni, care au creat locuri de munca, au atras investitii straine si au achitat impozite impunatoare la bugetul de stat, astazi avem pe rolul instantelor de judecata mai multe asemenea cauze penale, actiunile faptuitorilor fiind incadrate drept contrabanda, care in eventualitatea condamnarii acestor antreprenori, risca sa le fi confiscate veniturile obtinute din activitati legale. In esenta, in opinia Procuraturii Generale, prin aceste fapte nu se atenteaza la securitatea economica a tarii, iar eventualele incalcari retinute in sarcina exportatorilor pot fi incadrate fie in baza unor alte norme din Codul penal, mult mai blande, fie se incadreaza in sfera contraventionalului.

VI.   Politica punitiva care contravine standardelor CtEDO

De la infiintarea procuraturilor specializate (1 august 2016), au devenit cutume practicile ca pe parcursul efectuarii urmaririi penale, inca din faza incipienta, sa se dispuna retineri si arestari in masa, prelungirea lor de cele mai multe ori fiind formala. Practicile CtEDO in materie de politica punitiva spun ca arestarea unei persoane pentru o perioada mai indelungata poate avea loc doar in cazurile in care procurorii urmaresc aplicarea in privinta acestora doar a pedepselor in forma de inchisoare.

Contrar acestor principii, au fost identificate mai multe cauze in care  acuzatorii de stat au orientat instantele, iar acestea din urma au aplicat in calitate de pedeapsa penala pedepse non privative de libertate sau, si mai grav, au intervenit solutii de incetare a proceselor penale.

Ca exemplu: cauza pornita pentru trucarea mai multor licitatii pentru dezvoltarea infrastructurii localitatilor, in final persoane juridice favorizate fiind desemnate in calitate de castigatori.

In cadrul instrumentarii cauzei penale au fost arestate mai multe persoane pentru pretinse fapte de corupere pasiva si activa, fals in acte contabile. Dupa remiterea cauzei penale in instanta de judecata, procurorul de caz a solicitat instantei de judecata aplicarea in privinta unui inculpat a unei pedepse cu suspendare conditionata, iar in privinta la alti patru inculpati pedepse cu amenda. Asemenea abordari contravin practicilor CtEDO, or in conditiile aplicarii prin hotararile judecatoresti a unor pedepse neprivative, eventualele masuri privative de libertate aplicate in faza urmaririi penale, mai ales pentru perioade mai indelungate, ridica serioase semne de intrebare din perspectiva respectarii art.5 din Conventie.

VII.   CONCLUZII, REACTII SI MASURI INTREPRINSE

In materialele cauzelor verificate lipsesc careva date care ar indica ca procurorul-sef si, respectiv, procurorii-sefi adjuncti ai Procuraturii Anticoruptie si PCCOCS, in calitate de procurori ierarhic superiori, in corespundere cu prevederile CPP si actele institutionale, ar fi intervenit pentru asigurarea inlaturarii omisiunilor organelor de urmarire penala si ale procurorilor.

Pornind de la cele stabilite in rezultatul verificarilor efectuate, avand in vedere ca pe mai multe cazuri s-a actionat prin indeplinirea necorespunzatoare a obligatiilor de serviciu si cu admiterea incalcarilor grave de lege, in temeiul prevederilor art.43 din Legea nr.3/2016 cu privire la Procuratura, incalcarile mentionate, admise de un sir de procurorii din cadrul Procuraturii Anticoruptie si PCCOCS, pot constitui abateri disciplinare si urmeaza a fi verificate in cadrul procedurilor disciplinare.

In privinta unor procurori deja a fost sesizat in acest sens CSP, iar in privinta altora pregatirea dosarelor disciplinare este in derulare.

La fel, alte cazuri de incalcari grave, care au rezultat inclusiv ingerinte importante si disproportionate in drepturile omului, sunt si vor face obiect de investigare in cadrul procedurilor penale.

Paralel, este de retinut ca, urmare a celor stabilite in cadrul controlului, au fost deja intreprinse masuri pentru inlaturarea mai multor neajunsuri:

-  asigurata din 01.01.2020 tinerea completa a tuturor evidentelor necesare in conformitate cu actele/instructiunile institutionale;

-   initiat procesul de restabilire a proceselor normale de introducere in Banca centrala de date a informatiilor cu privire la cauzele penale si persoanele care au comis infractiuni (fisele statistice);

-   reorganizata activitatea de reprezentare a acuzarii de stat in cauzele PCCOCS;

-   continuarea verificarii cauzelor/proceselor penale, inclusiv a celor in care sunt invocate situatii de tragere la raspundere si condamnari neintemeiate;

  ajustarea activitatii la dispozitiile ce reglementeaza pastrarea si adoptarea hotararilor cu privire la corpurile delicte;

-   analizarea posibilitatilor de unificare a reglementarilor departamentale si interinstitutionale (procuratura, politie, CNA, SV si instante judecatoresti) cu privire la masurile speciale de investigatii, pentru asigurarea excluderii cazurilor de aplicare neconforma a acestora in cadrul procedurilor penale;

-   analizarea, in raport cu cele constatate, a actiunilor/inactiunilor procurorilor-sefi si, respectiv, procurorilor-sefi adjuncti ai Procuraturii Anticoruptie si PCCOCS, sub aspect disciplinar si/sau penal.

Prin activitatile acestor 2 procuraturi specializate care au vizat incalcari flagrante ale drepturilor fundamentale ale omului, Republica Moldova a fost tratata de o buna parte a societatii intr-o perioada de mai multi ani ca un stat politienesc in care oamenii au trait cu simtul fricii fata de organele de drept apreciate ca inchizitorii si, in acest context, obiectivul de baza ce sta in prezent in fata Procuraturii este de a restabili simtul de siguranta al oamenilor si increderea in justitie.   

SUBIECTE DE INTERES DEOSEBIT

   O atentie aparte in cadrul controlului s-a atras cauzelor penale privind „frauda bancara” si cauzei privind „finantarea PSRM”, spete folosite in ultima perioada de timp drept unealta de santaj in raport cu Procuratura de catre multi „formatori de opinii” dintre cei mai prezenti in spatiul media.

   I.Frauda bancara. Recunoscand ca pe cauza privind „frauda bancara” s-au depus multe eforturi de catre entitatile implicate in ancheta (PA, CNA, SPCSB), pe caz fiind obtinute si sentinte de condamnare ale unora dintre faptuitori, inclusiv sechestrarea unor bunuri si alte active de valoare, auditul procesual al materialelor cauzelor penale vizate a scos in evidenta multiple carente care permit a concluziona ca directia pe care s-au focusat colegii pana in prezent nu a permis sa aiba loc o investigatie complexa si obiectiva cu referire la toti potentialii beneficiari ai „furtului miliardului”.

 Concluziile date sunt determinate inclusiv de ignorarea totala a pozitiei si declaratiilor unora dintre persoanele direct implicate in procesele investigate si protejarea altora, utilizand instrumentarul procesual penal, evident favorizand unilateral doar unele grupuri de interese economice si politice.

In acest sens, relevante pentru noi au fost materialele unei cauze penale parvenite de la autoritatile competente romane (DIICOT Bucuresti), lasate totalmente in nelucrare din martie 2018 pana in prezent.

Acelasi tratament ignorant au cunoscut si alte cauze penale in care subiectul investigatiilor venea in contradictie cu versiunea de baza acceptata la acel moment de PA.

In general, subiectul „frauda bancara” este unul destul de complex si, din acest motiv, aprecierile ce urmeaza a fi date prestatiei procurorilor implicati in efectuarea anchetei vor fi facute dupa realizarea unei serii de activitati procesuale planificate la ultimele sedinte ale grupului de urmarire penala, sub conducerea Procurorului General. .

    II. Cu referire la cauza privind „finantarea PSRM”, pornita, de fapt, pentru actiuni pretinse de spalare de bani, care la fel este una extrem de voluminoasa si complexa, este de retinut ca activitatile procesuale au purtat, incepand cu iunie 2016, un caracter neplanificat si neconsecvent pe o durata de peste 3 ani (o actiune de urmarire penala in 2016, alta actiune in 2017, iar in 2018 si 2019 – nici o actiune de urmarire penala), trezind interes doar cand anumite evenimente social-politice au inceput a fi utilizate de diferite grupuri de interese, inclusiv si de catre unii dintre procurori care au fost responsabili in ultima instanta de ineficienta anchetei pana in prezent.

Este de mentionat ca doar in noiembrie 2019 pe dosar a intervenit conducatorul PA si a dispus exercitarea urmaririi penale de catre un grup din 28 de procurori si 38 de ofiteri de urmarire penala si de investigatii.

Mai mult ca atat, un episod distinct ce vizeaza anumiti membri ai PSRM, a fost examinat de PA cu dispunerea neinceperii urmaririi penale, solutia data fiind anulata si procesul penal reluat de conducerea PA doar sub presiuni majore politice realizate prin media in lunile noiembrie-decembrie 2019.

Ca rezultat, procesul penal reluat, desi reprezenta un caz distinct, contrar prevederilor CPP, la 02.12.2019, a fost conexat la materialele cauzei penale mentionate.

Procuratura Generala nu s-a implicat in acest dosar penal decat pentru verificarea lui in legatura cu examinarea adresarii oficiale a Presedintelui PSRM, Zinaida Greceanii, fiind constate incalcarile procesuale enumerate supra.

Imi pare rau pentru ceea ce am constatat in urma verificarilor la cele doua procuraturi specializate si vreau sa transmit astazi cateva mesaje.

In primul rand, vreau, sa-mi cer scuze public, in numele institutiei pe care o reprezint, fata sutele de cetateni care ilegal au fost urmariti penal de procurori.

Va asigur ca noua conducere a Procuraturii va reseta sistemul organelor procuraturii si-l va readuce in albia normalitatii si legalitatii, in spiritul respectului fata de drepturile si libertatile fundamentale ale omului.

Profit de evenimentul de astazi pentru a ma adresa si catre dumneavoastra, stimati colegi jurnalisti,

Va respect pentru rolul dvs incontestabil de a informa publicul larg. Dumneavoastra sunteti cei care ati semnalat in societate despre abaterile grave de la lege, despre ”persecutarea” oamenilor de afaceri, arestari, filari, interceptari ilegale si abuzive.

Sa stiti ca am preluat mesajul dvs si am incercat sa-l transpun in realitate. Dar, in loc de sustinere sau cel putin, intelegere, o parte dintre reprezentantii presei s-au alaturat corului de detractori, operand si tirajand informatii eronate si denaturate.

Se creeaza impresia ca de fapt, pe unii dintre colegii dvs nu-i intereseaza asigurarea legalitatii, ci doar conotatiile politice in orice am face.

De asemenea, ma adresez astazi catre societatea civila si mediul de afaceri,

Sunteti cei care cel mai tare ati batut alarma la faradelegile procurorilor specializati. Sunteti cei care cel mai mult ati avut de suferit de pe urma acestor abuzuri, iar acum, cand incercam sa redresam situatia in sistemul organelor procuraturii, ne urmariti indiferenti sau ne criticati.

Sa stiti ca acceptam criticile dvs si suntem deschisi pentru un dialog sincer asupra problemelor care macina societatea si organele procuraturii. Doar ca pledam pentru abordari profesioniste si constructive, si nu pentru acuzatii subiective, cu conotatii politice.

Cu un mesaj aparte vin astazi catre partenerii nostri externi de dezvoltare. Apreciez inalt eforturile dvs pentru consolidarea democratiei, suprematiei legii, drepturilor si libertatilor omului. Impartasesc deplin valorile dvs in acest sens si Va asigur ca, in activitatea noastra, ne vom ghida strict de prevederile legale si valorile democratice.

Intelegem preocuparea si ingrijorarea dvs pentru corectitudinea masurilor intreprinse in raport cu cele doua subdiviziuni specializate. Sunteti cei care ati contribuit si investit in consolidarea capacitatilor functionale ale acestora. E trist sa constati, insa, ca sub paravanul luptei cu coruptia si criminalitatea organizata, s-au comis abuzuri fara precedent asupra drepturilor omului.

Vom asigura functionalitatea normala a institutiei si, in primul rand, vom lupta cu coruptia pe interiorul sistemului procuraturii. In acelasi timp, reconfirm ca, si pe viitor, vom fi deschisi spre dialog si pregatiti sa ne argumentam deciziile asumate si solutiile adoptate.

Controalele dispuse de Procurorul General, Alexandr Stoianoglo, s-au desfasurat in intervalul 9 decembrie 2019 – 10 ianuarie 2020 si au vizat toate dimensiunile de competenta ale celor doua procuraturi specializate pentru ultimii patru ani.

"Verificarile au fost efectuate de catre doua grupuri de procurori, conform unor indicatori concreti, iar actiunile respective nu au impiedicat buna-desfasurare a urmaririi penale pe dosarele aflate in exercitarea sau conducerea acestor subdiviziuni specializate", se arata intr-un comunicat emis de procuratura.