Ultimii trei ani au fost cei mai caldurosi din istoria inregistrarilor meteorologice, iar valurile de caldura din Australia, temperaturile neobisnuit de ridicate din zona Arctica si lipsa apei din Cape Town sunt evenimente extreme daunatoare, arata ONU.
Uraganele din Oceanul Atlantic si inundatiile musonice din India au facut ca 2017 sa fie cel mai costisitor an înregistrat pâna în prezent din cauza fenomenelor extreme si a evenimentelor climatice, a notat în raportul sau anual asupra climei la nivel global Organizatia Meteorologica Mondiala (OMM), un organism specializat al Organizatiei Natiunilor Unite (ONU).
“2018 a început de unde a ramas 2017 - cu fenomene meteorologice extreme care au provocat decese si au distrus bunuri”, a specificat în raport Petteri Taalas, secretar general al OMM, conform Reuters, preluat de Agerpres.
Studiul a confirmat constatarile provizorii potrivit carora 2016 a fost cel mai calduros an din istoria înregistrarilor meteorologice începute în secolul al XIX-lea, iar 2017 si 2015 se situeaza la mica distanta în cadrul tendintei de încalzire pe care OMM o pune pe seama emisiilor de gaze cu efect de sera ca urmare a activitatilor antropice.
2017 a fost cel mai calduros an din istoria înregistrarilor meteorologice fara influenta fenomenului El Nino care are loc o data la câtiva ani si elibereaza caldura în atmosfera din Oceanul Pacific.
Potrivit lui Talaas, temperaturile neobisnuit de ridicate din Arctica din 2018 au contrastat cu furtunile de iarna severe din Europa si America de Nord. De asemenea, pâna acum, în 2018, “Australia si Argentina au suferit valuri de caldura extrema, în timp ce seceta a continuat în Kenya si Somalia, iar orasul Cape Town din Africa de Sud s-a luptat cu lipsa acuta a apei”, a mentionat el.
Raportul noteaza ca grupul german de reasigurari Munich Re a estimat pierderi totale din cauza efectelor evenimentelor asociate cu fenomenele meteorologice produse în 2017 în valoare de 320 de miliarde de dolari, un record dupa ajustarea valorii în functie de inflatie.
În 2015, aproape 200 de state semnatare ale Acordului de la Paris pe tema schimbarilor climatice au cazut de acord sa îndeparteze în acest secol economia mondiala de actuala dependenta de arderea combustibililor fosili.
Presedintele Statelor Unite, Donald Trump, care se îndoieste ca emisiile de gaze cu efect de sera sunt cauza primara a încalzirii globale, a declarat ca planuieste sa paraseasca Acordul de la Paris care cauta sa limiteze cresterea temperaturilor la ″mult sub″⣠valoarea de 2 grade Celsius peste nivelurile din perioada preindustriala, ideal la 1,5 grade Celsius.
Potrivit OMM, în prezent concentratia de dioxid de carbon din atmosfera a depasit 400 de parti per milion (ppm), cu mult peste variatiile naturale din ultimii 800.000 de ani, ceea ce sustine descoperirile stiintifice ca omenirea este cauza pentru aceste fenomene.
Concentratia de dioxid de carbon “va ramâne peste acel nivel timp de multe generatii, angajând planeta noastra catre un viitor si mai calduros, cu efecte asupra conditiilor meteorologice, a climei si a apei”, a precizat Talaas.