„Astfel, daca un individ e programat sa traiasca 120 de ani, daca nu se îmbolnaveste sau nu moare din cauza unor accidente, chiar va trai atat. Cu alte cuvinte, putem prelucra un numar fix de calorii în timpul vietii. Însa oamenii mor, de regula, mult mai repede din cauza hranei nesanatoase, fumatului, consumului excesiv de alcool, poluarii si a tot ceea ce înseamna stil de viata nesanatos”, scrie specialistul în alimentatie, Gheorghe Mencinicopschi, în cartea sa „si noi ce mai mancam ca sa slabim?”.
Desi nu crede în teoria numarului fix de calorii, nutritionistul Eduard adamescu spune ca alimentele bogate în calorii îngrasa, iar studiile au aratat ca fiecare kilogram în plus scurteaza cu patru luni speranta de viata. O alta teorie anti-îmbatranire vorbeste despre proprietatile alimentelor antioxidante (ceaiul verde, vinul rosu), însa, pana acum, niciun studiu nu a demonstrat negru pe alb acest lucru.
Potrivit profesorului Mencinicopschi, adeptul primei teorii, cheia tineretii sta în cumpatare si în consumul de calorii de calitate. Cu cat consumam mai multe calorii, cu atat „ne mancam zilele” mai repede. Ratia calorica pentru varstnici este de 1400 de calorii sau 25 de calorii pe kilogram. alimentele de tip fast-food, prajiturile cu multe creme, sosurile grase si prajelile contin calorii de proasta calitate si sunt de evitat.
„Supraconsumul caloric, mai ales de calorii de slaba calitate, creste enorm productia de radicali liberi, care sunt extrem de nocivi, distrugand enzimele metabolice, hormonii, materialul genetic (aDN-aRN), omorand celule si grabind aparitia bolilor civilizatiei moderne: boli de inima, diabet de tip II, hipertensiune arteriala, cancere”, scrie Mencinicopschi.
1 kilogram de vegetale pe zi
Nutritionistii sunt de acord însa ca 50-60% din dieta trebuie sa fie compusa din legume si fructe proaspete (500 de grame de legume si 400-500 de grame de fructe zilnic), dar nu din compot sau dulceata si nici din sucuri. sucurile de fructe, chiar si cele fresh, nu au aceleasi beneficii, iar racoritoarele pot fi chiar nocive. Bogate în fibre sunt varza, cartofii dulci, fasolea, mazarea. Proteinele animale (lapte, carne, branza, oua) nu trebuie sa depaseasca 10% din ratia calorica zilnica (nu mai mult de 150-200 de calorii).
„Mancati peste din zonele nepoluate de 2-3 ori pe saptamana (somon, ton, hering, sardine, macrou, cod, pastrav, crap, caras etc.), carne alba de pasare, de preferat fara piele. Consumati oua si iaurturi probiotice”, recomada Mencinicopschi. Proteinele vegetale previn si ele îmbatranirea precoce (soia, fasole, linte, hrisca). Nici grasimile nu trebuie eliminate complet din alimentatie, iar ponderea lor trebuie sa fie sub 30%.
„Evitati însa consumul de grasimi artificiale (margarine), excesul de grasimi saturate de la animale, grasimi rancede (untura), grasimi prajite. alegeti alimente bogate în grasimi sanatoase de tip omega 3 si 6: peste oceanic, ulei extravirgin de masline, ulei nerafinat de in sau canepa”, recomanda si Eduard adamescu, nutritionist la Cabinetul de Diabet, Nutritie si Boli Metabolice „Calea Mosilor”, din Bucuresti.
