Evenimentele politice s-au succedat rapid la Chisinau in ultima jumatate de an. In noiembrie 2020, Maia Sandu castiga categoric alegerile prezidentiale in fata lui Igor Dodon, dupa o mobilizare exemplara a cetatenilor moldoveni si in special a diasporei. Una dintre promisiunile de campanie a fost chiar fortarea alegerilor anticipate pentru a dizolva un parlament dominat de partide compromise si cangrenate de coruptie. Sortii pareau insa impotriva. Cadrul legal este nefavorabil declansarii anticipatelor, iar toate celelalte partide parlamentare ar fi avut doar de pierdut in cazul alegerilor inainte de termen.
Neasteptat pentru multi, Maia Sandu a reusit sa dizolve parlamentul de la Chisinau, asa cum a promis, iar alegerile parlamentare anticipate vor avea loc pe 11 iulie. La Chisinau, presedinta in functie nu a facut niciun pas inapoi si nici nu a mai dat „inca o sansa” unor partide nereformate. Maia Sandu si partidul pe care l-a condus, Partidul Actiune si Solidaritate (PAS), au in fata ultimul si probabil cel mai greu obstacol: castigarea majoritatii in parlamentul de la Chisinau si impunerea unui program pro reforme.
Capitalul de imagine al Maiei Sandu si rezultatele ultimelor sondaje care dau PAS-ul ca invingator in alegeri ii sperie pe multi obisnuiti cu statu-quo-ul de la Chisinau. Inclusiv din Romania. Pentru prima oara, exista temerea ca schemele de coruptie nu vor mai putea fi negociate, iar mimarea reformelor nu va mai fi politica de stat. Maia Sandu nu pare din acelasi film, asa cum in Romania stenograme recente ale DNA aratau frustrarea unor oameni de afaceri si politicieni cand nu reuseau sa negocieze subteran functii si contracte, etichetand unii ministri ai USR PLUS ca „nenorociti” si „nebuni”.
Maia Sandu si PAS pot obtine majoritatea pro reforme
La Chisinau, dezbaterea nu este despre cine castiga alegerile, ci daca PAS poate crea o majoritate de unul singur sau cu un al doilea partid minor in coalitie. Cresterea PAS a fost atat de spectaculoasa in ultimul an, incat a inghitit aproape toate voturile de pe esichierul pro european, pro reforme sau pro unionist, fiind un mare semn de intrebare daca alt partid pro reforme va reusi sa obtina cele 5% necesare accesului in parlament. Cea mai buna varianta pentru PAS, daca nu ar obtine majoritatea, este guvernarea alaturi de Partidul Demnitate si Adevar al lui Andrei Nastase sau de unul dintre noile partide cu o agenda asumata pro reforme, precum Partidul Schimbarii. Cel din urma are insa sanse minore de a accede in parlament, iar partidul lui Andrei Nastase a scazut simtitor in sondaje in ultima perioada.
De cealalta parte, Partidul Socialist al lui Igor Dodon si Partidul Comunist al lui Vladimir Voronin au decis sa mearga impreuna in alegeri, formand un bloc electoral, desi relatia dintre cele doua formatiuni a fost extrem de tensionata in ultimii ani. Cap de lista al noului bloc este Vladimir Voronin, un dinozaur politic, fara sanse de a intra in parlament de unul singur, ceea ce sugereaza teama lui Dodon de a nu fi locomotiva electorala pentru noua alianta, dupa rezultatul dezastruos de la prezidentiale. Si reprezinta si o palma pentru acesta, dupa ce Voronin l-a ironizat ani la rand si a refuzat inclusiv sa-i stranga mana.
Cu sanse de a intra in parlament sunt si Partidul Sor, condus de fugarul Ilan Sor, cel care a asigurat majoritatea Partidului Socialist in precedentul parlament. Partidul Democrat, preferatul Bucurestiului, dominat de Plahotniuc si candva cel mai influent partid de la Chisinau, are sanse minime sa treaca pragul electoral. Partidul lui Renato Usatii, cel care obtinea un scor neasteptat in alegerile prezidentiale, are inca probleme in a transfera capitalul de imagine al lui Usatii si a depasi pragul electoral.
Asa-zisele partide unioniste de la Chisinau sunt reprezentate de Partidul Unitatii Nationale (PUN), condus de Octavian Ticu, un apropiat al Partidului Miscarea Populara de la Bucuresti, si Alianta pentru Unirea Romanilor (AUR). Sub sigla AUR vor candida si alte trei partide locale, fara sanse de a intra in parlament de unele singure. PUN a refuzat oferta AUR de a candida impreuna, sub titulatura partidului AUR. Ambele au sanse reduse de a depasi 5%. Intentia de vot la Chisinau pentru partidele unioniste graviteaza insa in jurul a 25%, insa esecul repetat al acestor partide reciclate sub AUR de a promova reforme si flirtul lor cu Plahotniuc au dezamagit electoratul care a trecut aproape complet spre PAS.
In cursa electorala sunt inscrise 22 de partide si un candidat independent. Majoritatea se proclama partide pro europene, pro reformiste. Scopul multora dintre aceste partide nu este altul decat de a rupe voturile pe esichierul pro european si a oferi o majoritate blocului electoral format din comunisti si socialisti si Partidului Sor. Partidul Noua Optiune Istorica a mers chiar mai departe, si-a schimbat denumirea in Partidul Alternativa si Sanse cu acronimul PAS. O incercare de imitare a Partidului Actiune si Solidaritate folosind acelasi acronim si un logo extrem de similar, pentru a pacali electoratul. Justitia din Republica Moldova nu a permis acestora sa utilizeze acronimul PAS. O situatie similara a avut loc in alegerile locale de la Chisinau, cand Andrei Nastase, candidatul blocului ACUM, il avea contracandidat pe Andrei Nastase.
O campanie electorala impotriva reformelor
Elementul de noutate al campaniei electorale de la Chisinau il reprezinta cel mai probabil partidul AUR. AUR joaca cartea unionista, merge pe un discurs populist si incearca sa-si tempereze discursul antieuropean cu care ne-a obisnuit la Bucuresti, insa atacurile la Maia Sandu au fost dese si nu foarte subtile. AUR Moldova este format din figuri politice fara tractiune la Chisinau, si foarte multe voci ii acuza ca fac jocurile Moscovei si mobilizeaza electoratul pro rus prin intretinerea temelor de campanie ale blocului comunistilor si socialistilor.
Voronin si Dodon mizeaza pe aceleasi teme rasuflate cu care s-au obisnuit in ultimele campanii. Atacul la Uniunea Europeana si Romania, „Jandarmul roman nu va fi la noi stapan” sau „Nu ne vindem tara strainilor”, atacul la adresa comunitatii LGBT si transmiterea mesajelor prin care „traditiile si valorile familiei sunt in pericol”. Ratificarea Conventiei de la Istanbul, promovata de Maia Sandu, care sustine prevenirea si combaterea violentei impotriva femeilor si violentei domestice a devenit slogan electoral: „Distruge familia traditionala si promoveaza casatoriile intre persoanele de acelasi sex”. Protagonista tuturor acestor dezinformari publicate in spatiul public este desigur Maia Sandu.
Un atac la adresa Maiei Sandu a venit si din partea unor asociatii de magistrati din Romania, aceasta fiind acuzata ca vrea sa-si subordoneze justitia de la Chisinau. Portalul G4media le-a numit „asociatii de magistrati anti-DNA”, iar presedinta Maia Sandu a catalogat aceste acuze doar o incercare de interferenta in campania electorala, transmitand ironic ca „noi chiar vom face o reforma serioasa a justitiei. Si atunci cred ca vor avea mai multe motive sa scrie”. Comunicatul a fost preluat imediat la Chisinau de Partidul Socialist si rostogolit zile in sir. Forumul Judecatorilor din Romania si Asociatia Initiativa pentru Justitie au dezavuat, la randul lor, comunicatul acestora.
Blocarea votului in diaspora
Teama de electorat a comunistilor si socialistilor s-a vazut in presiunile asupra Comisiei Electorale de a deschide un numar mic de sectii in diaspora, desi la ultimele alegeri prezidentiale buletinele de vot s-au terminat in sectiile vestice si cozile au fost kilometrice. Numai 150 de sectii de votare vor fi deschise in diaspora, desi Ministerul Afacerilor Externe a propus 191, iar decizia Comisiei Electorale sfideaza inclusiv decizia Curtii Supreme de la Chisinau, care a obligat Comisia sa-si revizuiasca decizia.
Initial, Comisia Electorala stabilise numai 139 de sectii, dar dupa numeroase proteste si doua hotarari judecatoresti, numarul acestora a crescut la 150. Decizia dezavantajeaza partidele pro europene si pro reforme si arata influenta politica asupra Comisiei Electorale.
Teama de alegeri organizate defectuos este ridicata. Jumatate dintre cetatenii din Republica Moldova cred ca se va incerca fraudarea alegerilor. Aceeasi Comisie Electorala stabilise initial sectii de votare in zonele din Transnistria controlate de separatisti, iar decizia a fost intoarsa doar dupa ce Serviciul de Informatii si Securitate a atentionat asupra „unor riscuri in adresa securitatii nationale”, iar decizia a fost contestata in instanta.
Pentru PAS si celelalte partide cu agenda reformatoare de la Chisinau a devenit clar ca pe 11 iulie se vor utiliza toate mijloacele posibile pentru a bloca crearea unei majoritati. Sansele par insa mai bune ca oricand, iar castigarea majoritatii va da startul celui mai dificil proces, acela de a impune o agenda pro reforme. Rezistenta la reforme este mult mai ridicata la Chisinau decat la Bucuresti, iar resursele de care dispun partidele anticoruptie sunt semnificativ mai scazute decat capacitatea de repliere a celor care beneficiaza de schemele de coruptie.
Crearea unei majoritati pro reforme in jurul Maiei Sandu ar fi inca o palma data Bucurestiului pentru politica dusa in Republica Moldova in ultimii zece ani. Bucurestiul a acceptat cu greu ca Maia Sandu va domina scena politica moldoveneasca si ca reprezinta principala forta pro reforme, a avut o sustinere minimala pentru aceasta si pentru Partidul Actiune si Solidaritate si s-a repliat doar dupa fuga lui Plahotniuc din tara. Atacurile subtile sau mai putin subtile la adresa Maiei Sandu abunda in continuare dinspre Bucuresti.
Autor: Alexandru Damian