Alegerile pentru funcția de bașcan și pentru Adunarea Populară a Găgăuziei, programate pentru 15 noiembrie, reprezintă un test nu doar pentru autonomia găgăuză, ci și pentru securitatea Republicii Moldova. Experții Mihail Sirkeli, redactor-șef al publicației Nokta.md, și Ștefan Bejan, expert WatchDog.md, avertizează că scrutinul riscă să fie afectat de ingerințe externe, coruperea alegătorilor și finanțare ilegală. Aceștia susțin că autoritățile trebuie să trateze alegerile ca pe o problemă de securitate națională, în special după experiența scrutinului din 2023 și a evenimentelor din 2024.
Potrivit lui Ștefan Bejan, scrutinul din UTA Găgăuzia este important pentru întreaga Republică Moldova, deoarece experiențele anterioare au demonstrat că autonomia poate fi folosită pentru a influența procesele politice la nivel național.
„Aceste alegeri trebuie privite din punct de vedere al securității naționale. Am văzut ce s-a întâmplat la alegerile din UTA Găgăuzia din 2023 și, mai ales, ce a urmat după. Aceste alegeri au scos la iveală lacunele și toate slăbiciunile statului Republica Moldova”, a declarat expertul WatchDog.md.
Acesta susține că, în trecut, autoritățile centrale au tratat competițiile electorale din autonomie ca pe niște confruntări politice obișnuite, fără să acorde suficientă atenție riscurilor de securitate.
„Fotoliul de bașcan a fost capturat de Ilan Șor, iar acesta a folosit funcția nu doar pentru a câștiga influență în teritoriu, ci și împotriva Republicii Moldova. Am simțit că am ajuns la pragul prăpastiei în timpul referendumului și al alegerilor prezidențiale și parlamentare”, a afirmat Ștefan Bejan.
Expertul consideră că una dintre principalele vulnerabilități ale regiunii este posibilitatea ca influența externă să se extindă de la politicieni și instituții până la alegători, prin mecanisme de mobilizare și control al votului.
Mihail Sirkeli: „Nu Șor, ci Moscova”
La rândul său, Mihail Sirkeli consideră că influența exercitată anterior de rețeaua lui Ilan Șor în UTA Găgăuzia trebuie analizată în contextul intereselor Rusiei în Republica Moldova.
„Nu Șor, ci Moscova. Tot ce a făcut Șor, Șor a făcut pentru Moscova. El nu a fost beneficiarul final al acestei scheme. Beneficiarul final a fost Moscova”, a declarat redactorul-șef al Nokta.md.
Potrivit acestuia, rețelele create în regiune au urmărit nu doar influențarea clasei politice, ci și mobilizarea alegătorilor în interesul unor actori politici.
Sirkeli a amintit și de referendumul organizat în UTA Găgăuzia în 2014, când alegătorii au fost chemați să se pronunțe asupra vectorului de integrare externă și asupra unui scenariu de autodeterminare în cazul unirii Republicii Moldova cu România. În opinia sa, aceste acțiuni au contribuit la consolidarea unei orientări politice favorabile intereselor Moscovei.
Expertul avertizează că miza actualului scrutin depășește alegerea conducerii autonomiei, deoarece bașcanul devine, din oficiu, membru al Guvernului Republicii Moldova.
„Omul acesta va participa la ședințele Guvernului și va avea acces la informații foarte sensibile, de la cele legate de securitatea energetică până la cele ce țin de securitatea națională”, a subliniat Ștefan Bejan, referindu-se la riscurile pe care le-ar putea genera eventualele legături ale unor candidați cu structuri externe.
Dialogul cu Chișinăul, o miză a viitoarei conduceri
Dincolo de riscurile de ingerință externă, scrutinul va arăta și în ce măsură viitoarea conducere a autonomiei va putea construi o relație funcțională cu autoritățile centrale.
În cadrul emisiunii a fost subliniat că un dialog instituțional este esențial pentru soluționarea problemelor locuitorilor din regiune și pentru evitarea confruntărilor politice permanente dintre Comrat și Chișinău.
Experții consideră că autoritățile trebuie să asigure un proces electoral corect și transparent, să investigheze suspiciunile de încălcare a legii și să prevină folosirea autonomiei în scopuri care ar putea afecta securitatea țării.
15 noiembrie, zi de vot în UTA Găgăuzia
Alegerile pentru funcția de Bașcan al UTA Găgăuzia vor avea loc pe 15 noiembrie, în aceeași zi cu scrutinul pentru alegerea noii componențe a Adunării Populare a Găgăuziei.
Funcția de Bașcan a devenit vacantă după ce Adunarea Populară a Găgăuziei a constatat oficial vacanța acesteia, la 17 august 2026. Decizia a venit în contextul condamnării fostei bașcane Evghenia Guțul în dosarul privind finanțarea ilegală a fostului partid „Șor”.