In perioada 23-26 mai, 2019, cetatenii Uniunii Europene (UE) vor alege un nou Parlament European. Din actualul Legislativ al UE fac parte 751 de reprezentanti. Dupa alegerile din luna mai, numarul acestora va fi redus pana la 705, in urma iesirii Marii Britanii din UE, scrie ZdG.md
Cum decurge procesul electoral in UE?
In tarile UE, se aplica diverse sisteme electorale, dar toate reprezinta o forma sau alta de reprezentare proportionala, cand partidele politice primesc fotolii in parlament in functie de numarul de voturi acumulate.
Listele inchise. In unele tari UE, alegatorii voteaza partidele politice care prezinta liste fixe de candidati propusi pentru inscriere in buletinele de vot. Numarul deputatilor alesi pe listele de partid este proportional numarului de voturilor acumulate, cu conditia ca acestia depasesc pragul electoral care, de regula, e de 5 %.
Astfel, daca partidul X obtine 30% din totalul voturilor in tara pentru care in Parlamentul European (PE) sunt alocate 10 mandate, acest partid trimite la Bruxelles 3 deputati.
Liste deschise. Sunt tari in care alegatorii voteaza fie un partid politic, fie isi aleg un candidat preferat. Spre deosebire de votarea pe listele „fixe” sau pe cele inchise, acest fapt le permite alegatorilor sa schimbe ordinea candidatilor in listele de partid si sa influenteze direct cine va ajunge in PE din partea unei sau altei formatiuni politice.
Votul unic transferabil. De asemenea, se practica si sistemul de vot unic transferabil, in care alegatorii marcheaza cati candidati vor si ii numeroteaza in functie de preferintele proprii.
La calcularea rezultatelor, acest „top” arata daca un candidat sau altul a trecut pragul electoral pentru a intra in PE sau daca nu are vreo sansa de castig. Cum unul dintre candidati obtine un numar suficient de voturi, toate buletinele suplimentare cu numele lui ca prima alegere sunt ignorate, iar numararea voturilor continua pentru determinarea celui de-al doilea deputat.
Cu ce se ocupa euro-deputatii?
Deputatii europeni pot fi alesi din partea regiunilor in tari precum Italia sau, cum e cazul Republicii Federale Germania, intreaga tara reprezinta o singura circumscriptie electorala. Ei sunt alesi pentru un mandat de cinci ani (2019-2024) si se intrunesc in salile PE la Strasbourg si la Bruxelles.
Numarul deputatilor din fiecare stat membru UE este proportional numarului de locuitori al acestei tari. Astfel, Germania, cea mai populata tara din UE, cu 82,8 milioane de cetateni, alege 96 europarlamentari, pe cand Malta, cu 475 mii de locuitori, detine doar sase fotolii.
Deputatii PE adopta legi si voteaza bugetul UE impreuna cu Consiliul European, care include sefii tuturor statelor membre ale UE.
In pofida faptului ca deputatii PE reprezinta tari si regiuni diferite, in parlament acestia lucreaza in grupuri multinationale, in conformitate cu ideologia politica pe care o propaga. De exemplu, exista grupuri reprezentand centristii de dreapta, socialistii, „verzii” si euro-scepticii.
Membrii PE sunt implicati si in alegerea presedintelui Comisiei Europene. Cel mai numeros grup politic dupa alegerile din mai va avea cel mai puternic mandat de influenta asupra alegerii presedintelui Comisiei Europene.
Dupa alegerile din 2014, Partidul Popular European, formatiunea politica majoritara, a reusit sa-si impuna la sefia UE candidatul sau, Jean-Claude Juncker, care isi incheie mandatul in acest an.
Optiunile de vot ale cetatenilor romani
Sambata, 27 aprilie, in Romania a inceput campania electorala pentru alegerile europarlamentare. Potrivit datelor publicate de Biroul Electoral Central al Romanei, in scrutin s-au inregistrat 23 de formatiuni politice si sapte candidati electorali. Dintre acestea, Autoritatea Electorala Permanenta a validat candidaturile a 13 partide si aliante si a trei candidati independenti, care vor participa in cursa electorala.
Pentru alegerile europarlamentare din 26 mai, Romania va deschide 441 de sectii de votare in afara tarii. 36 dintre acestea, potrivit Ministerului Afacerilor Externe de la Bucuresti, vor fi deschise in R. Moldova. Astfel, in municipiul Chisinau, vor fi deschide 13 sectii, alte doua – in municipiul Balti si cate o sectie de vot in alte 21 de localitati.
Importanta alegerilor PE pentru cetatenii R. Moldova
Solicitat de ZdG, Viorel Cibotaru, directorul executiv al Institutul European de Studii Politice din Moldova, fost ministru al Apararii, s-a referit la importanta alegerilor in PE pentru cetatenii R. Moldova. Cibotaru considera ca cetatenii R. Moldova au pasit linia despre care am putea spune ca alegerile in PE ar avea efecte colaterale asupra vietii societatii. Acesta sustine ca, in conditiile in care aproape un milion de cetateni ai R. Moldova au dubla cetatenie a Romaniei, implicit a UE, trebuie sa vorbim in alti termeni. Adica, impactul pe care il vor avea alegerile din 26 mai, in PE, este unul direct, in special sub aspect strategic.
Factorul geopolitic. „PE este principalul instrument de redistribuire a resurselor tarilor care fac parte din UE si este cel mai puternic economic si social si din toate punctele de vedere dezvoltat bloc de state de pe planeta Pamant. Acest lucru are un impact nu doar asupra cetatenilor care fac parte nemijlocit din cadrul UE, dar si asupra celor din tarile partenere, cum este si R. Moldova. Desi multa lume afirma ca UE nu este un actor geopolitic activ, totusi, deciziile care se iau in cadrul PE, ca organ legislativ-politic al UE, Consiliul European, Comisia Europeana si multiple alte agentii si institutii ale UE, au un impact si asupra evolutiilor la nivel global”, – explica Viorel Cibotaru
Factorul politic. Directorul executiv al Institutul European de Studii Politice subliniaza ca, in cadrul acestor alegeri paneuropene, se revigoreaza viata politica din toate statele membre ale UE. Expertul considera ca aceste alegeri au un caracter deosebit in raport cu cele nationale, locale si prezidentiale si, totodata, acestea comporta in sine un element de integritate, adica principiile care stau la baza existentei si functionarii UE. Potrivit lui Cibotaru, aceste alegeri sunt un prilej fericit de coagulare a spiritului european, din perspectiva solutionarii in comun a multiplelor probleme. Daca tinem cont de faptul ca aceste alegerii se desfasoara inclusiv pe teritoriul R. Moldova, prin reprezentantii partidelor politice din Romania, face ca cetatenii R. Moldova, cei cu dubla cetatenie, dar si cei care nu au cetatenie, sa fie implicati in acest proces, prin asimilarea si promovarea sloganelor electorale, prin formularea unor asteptari si a unor scopuri politice comune.
Factorul economico-social. Expertul afirma ca filosofia UE nu este indreptata asupra satisfacerii intereselor unor state sau guverne, ci, in primul rand, prin spiritul si activitatea sa, prin principiile pe care le impartasesc atat membrii PE, cat si cei delegati in organele executive – pe satisfacerea intereselor cetatenilor. Orice decizie a UE trece printr-un filtru de compatibilitate cu interesele cetatenilor intr-o masura mult mai mare decat cu cele ale concernelor sau ale intereselor strict nationale. Lucru observat in cazul mai multor subiecte, fie ca e vorba despre traficul de internet, roaming, despre calitatea produselor alimentare sau despre taxe si impozite. „In PE nici o prevedere nu trece fara o expertiza profunda, tinandu-se cont si de punctul de vedere al cetateanului de rand sau a grupului de cetateni, in functie de problema. Multiplele decizii ale PE il afecteaza pe cetateanul R. Moldova in calitatea sa de consumator, de calator, de profesionist intr-un job sau altul”, – e de parere Viorel Cibotaru.