Interviu cu Ambasadorul Poloniei in R. Moldova, Bartlomiej Zdaniuk, scrie ZdG.md
— Dle Ambasador, acum, ca alegerile s-au încheiat si s-a format deja Parlamentul, ce constatari importante au facut observatorii electorali din partea Poloniei si cu ce recomandari ati veni?
— Vreau sa subliniez ca Polonia s-a angajat substantial în procesul de observare a acestor alegeri. Au participat, în calitate de observatori, pâna la 50 de persoane în total, inclusiv eu. Putem spune ca observatiile lor corespund celor care s-au regasit în raportul misiunii ODIHR.
— Polonia este membra a Uniunii Europene (UE) si a NATO. Raportând la experienta tarii dvs., de ce ar fi bine ca si R. Moldova sa se orienteze spre integrarea europeana?
— De fapt, aici sunt doua întrebari, fiind vorba de UE si de NATO. Poate, în cazul R. Moldova, raspunsul la aceste doua întrebari ar fi diferit. Pot sa ma refer la cazul Poloniei, ca suntem cum ati spus si dvs., parte si din UE, si din NATO. Am aderat mai întâi la NATO, dupa care la UE. Anul acesta, avem o dubla aniversare – 20 de ani de când am aderat la Alianta Nord-Atlantica si pe 1 mai vom celebra 15 ani de când am devenit membru deplin al UE. Suntem multumiti de faptul ca suntem membri ai acestor organizatii. De ce NATO este foarte important pentru noi? Pentru ca ne asigura o baza a securitatii, care dupa aceasta devine un cadru propice pentru dezvoltarea economica, culturala s.a.m.d. Polonia este un stat sigur, unde investitorul strain poate veni fara frica, pentru ca, atât pe plan intern, cât si pe plan international, este un stat care asigura o perspectiva si o stabilitate. NATO este blocul care ne-a asigurat aceasta predictibilitate.
— Si UE?
— De cealalta parte, pentru Polonia, UE este în primul rând un proiect civilizational, un proiect care permite statelor care nu din vina lor, ci a istoriei, subliniez asta, au acumulat o anumita întârziere si anumite restante în dezvoltare. Si aceasta pentru ca Europa Centrala si de Est nu a avut sansa unui sistem capitalist. Ne-am trezit în ‘45 sub un sistem comunist, pe care nu ni l-am dorit. Din aceasta cauza, ne-am pomenit într-o mare întârziere. UE este acel proiect care ne permite cumva sa reducem aceasta discrepanta. Vreau sa subliniez faptul ca acest lucru nu înseamna ca cei mai bogati le asigura un ajutor umanitar tarilor mai sarace. Nu este asa. E un sistem în care cu totii au de câstigat. Nu e un cadou pe care ni-l fac membrii vechi ai UE, ci este mai degraba un procedeu care ne permite tuturor sa mergem înainte.
— V-ati referit la sistemul sovietic si la consecintele acestuia. De ce credeti, totusi, ca în R. Moldova se mentine, într-o anumita masura, nostalgia fata de acesta? Polonia cum a depasit regretele si nostalgiile dupa viata de alta data?
— Daca e sa ne uitam la asta din punct de vedere stiintific, domeniul în care schimbarile au nevoie de mai mult timp este cultura. Cultura nu în sensul artei, ci a modului de viata, a felului în care oamenii s-au obisnuit sa traiasca. Polonia a devenit un stat comunist în 1945. Poate au mai fost 2-3 ani în care nu se stia cum va fi, dar a devenit stat comunist. R. Moldova e mostenitoare a RSSM, iar o parte a acestei republici, asa zisa Transnistria, a fost sovietizata mult mai devreme. Cred ca ar trebui luate în calcul mai multe elemente. Fiecare tinut are propria sa istorie. Polonia e un stat cu o istorie foarte lunga, statalitatea noastra dateaza din sec. X. Deci, avem peste 1050 de ani de existenta statala. Sigur, cu pauze. Si chiar daca am pierdut statalitatea în anumite perioade, exista dorinta poporului de a redeveni liberi, independenti. De asta suntem o natiune, poate mai mult decât un popor, pentru care cuvântul libertate este foarte important. Poate de aceea si nu ne place sa fim obligati sa facem ce nu ne dorim. Acest lucru a capatat si dimensiunea unei libertati individuale, dar exista si un impact economic important.
— Cum se manifesta acesta?
— Bunaoara, prin dorinta de a avea firme proprii, de a fi independenti în sensul direct al cuvântului. Aproape 2/3 din PIB-ul Poloniei e creat de aceste firme mici. As sublinia doua elemente. Primul – dorinta de a avea firme mici, dar si cadrul propice pentru a crea astfel de firme. Al doilea element ar fi puterea locala care beneficiaza de multa independenta. Polonia este un stat descentralizat. Primarii si autoritatile locale joaca un rol foarte important în implementarea proiectelor regionale. Cred ca trebuie sa întelegem ca oricât de harnici ar fi ministrii, le va fi greu sa schimbe fata unei tari, daca nu exista pe lânga activitatea lor si cea a puterii locale.
— Dar ce ar trebui sa întreprinda R. Moldova, astfel încât investitorii polonezi sa vrea sa vina aici?
— Pentru fiecare investitor este importanta predictibilitatea. Investitorul cauta sa vada perspectivele investitiei sale. Din aceste considerente, aici ar trebui sa fie un climat investitional favorabil, sa fie oameni cu care sa poata coopera, ma refer la resursele umane – oameni educati, talentati, moderni. Iar astfel de conditii sunt deja în R. Moldova, cu asta nu e nicio problema. Dar, pe lânga asta, ar trebui sa fie si o infrastructura tehnica moderna – strazi si drumuri bune, dar si statala – un cadru care sa respecte proprietatea, sa poti sa fii convins ca proprietatea ta va fi respectata si ca daca ai vreun dubiu, poti merge în instanta si aceasta îti va face dreptate. Daca investitorul nu e sigur, daca vede ca proprietatea sa e pusa sub semnul întrebarii, pentru ca nu se stie cum va functiona statul, atunci acest lucru nu constituie un factor atractiv pentru a investi în tara respectiva. Totusi, potentialul este imens. Nu trebuie sa uitam ca R. Moldova se afla geografic aproape de statele europene. Marimea sa nu este atât de importanta. Sunt tari cu aceeasi suprafata, care si-au facut loc în economia mondiala. Deci, se poate. Numai ca, din cauza trecutului, cumva, oamenii au fost obligati sa se obisnuiasca cu un sistem în care venea un ordin si trebuia sa îl respecti, sa faci întocmai cum ti se spune. Acest lucru nu mai exista si nu trebuie sa asteptam ca va veni cineva important care ne-ar asigura viitorul, un fel de zâna sau un fel de print pe cal alb, care o sa ne dea, o sa ne faca. Nu. Acest lucru s-a terminat. N-o sa mai fie nicicând asa. Noi însine trebuie sa facem un efort. Si principiul de baza e ca ce nu este interzis, e posibil. De câteva ori, am auzit înca aceasta influenta a trecutului – de ce sa faci tu asta? Eu nu sunt obligat sa motivez de ce fac un lucru sau altul. Întrebarea este daca e sau nu interzis un anumit lucru, si daca nu e, atunci de ce sa nu îl fac? Ma refer aici, bineînteles, la domeniul economic. Initiativa oamenilor nu poate fi blocata, pentru ca daca e asa, atunci ca si în fotbal, marcam un autogol, din cauza ca firma acestui om nu se va dezvolta, el nu va plati taxe la stat si deci nu va contribui la puterea tarii, care vine, de fapt, din puterea firmelor, a oraselor, a satelor, a oamenilor – acest lucru este rezultatul unor puteri locale.