Proiectul de lege privind unirea României cu Republica Moldova, inițiat de partidul SOS România și adoptat tacit de Camera Deputaților, nu are perspective reale de a fi transformat în lege, susțin analiști politici din România și din spațiul ex-sovietic. Aceștia explică faptul că inițiativa are mai degrabă un rol politic și simbolic, iar adoptarea finală este extrem de improbabilă.
Analistul politic din România, Gabriel Bejan, afirmă că proiectul nu poate fi considerat unul serios și că procedura de adoptare tacită nu implică o dezbatere reală în Parlament.
Gabriel BEJAN, ANALIST POLITIC DIN ROMÂNIA: „Eu nu cred că această propunere este serioasă. Mai degrabă e o încercare a grupului parlamentar condus de Diana Șoșoacă. Nu cred că este un proiect de lege care are vreo componentă serioasă care merită. Poate fi mai degrabă o încercare de a crea o dezbatere”.
Acesta subliniază și faptul că unirea României cu Republica Moldova nu poate fi realizată printr-o simplă inițiativă parlamentară.
Gabriel BEJAN, ANALIST POLITIC DIN ROMÂNIA: „Unirea României cu Republica Moldova nu se poate face printr-un proiect de lege inițiat de un grup parlamentar. Trebuie referendumuri în cele două țări, iar rezultatul lor să fie pozitiv”.
Bejan mai spune că, deși proiectul a fost adoptat tacit în Camera Deputaților, acesta are șanse foarte mici să avanseze în Senat.
Gabriel BEJAN, ANALIST POLITIC DIN ROMÂNIA: „Nu cred că ar putea să treacă mai departe. În Senat, într-o formă sau alta, va fi respins. Este mai degrabă o încercare propagandistică”.
În același ton, analista politică din spațiul ex-sovietic, Ileana Rachieru, susține că adoptarea tacită nu are efecte juridice reale asupra conținutului proiectului.
Ileana RACHIERU, ANALIST POLITIC ÎN SPAȘIUL EX-SOVIETIC: „Aprobarea tacită în prima cameră a Parlamentului nu înseamnă nimic. Nu înseamnă că proiectul va deveni lege. Este o practică uzuală în Parlamentul României ca anumite inițiative să treacă tacit din cauza depășirii termenelor.”
Potrivit ei, proiectul urmează să ajungă în Senat, care este camera decizională, unde va fi analizat în comisii înainte de orice vot final.
Ileana RACHIERU, ANALIST POLITIC ÎN SPAȘIUL EX-SOVIETIC: „Senatul este camera decizională. Proiectul trebuie să treacă prin comisii, iar apoi poate ajunge în plen. Dacă nu primește avize, de regulă este blocat sau respins”.
Ea adaugă că șansele de adoptare sunt „aproape nule”, inclusiv din cauza precedentelor legislative similare respinse anterior.
Referendumul, singura cale pentru unire
Ambii analiști subliniază că unirea României cu Republica Moldova nu poate fi realizată printr-un simplu proiect legislativ, ci doar prin voință populară exprimată democratic.
Gabriel BEJAN, ANALIST POLITIC DIN ROMÂNIA: „Trebuie referendumuri în ambele state, iar rezultatele trebuie să fie favorabile. Abia atunci se poate discuta despre o eventuală unire”.
Și Ileana Rachieru confirmă că procedura constituțională presupune un parcurs mult mai complex decât o simplă inițiativă parlamentară, iar rolul Camerei Deputaților și al Senatului este strict procedural în acest caz.
În concluzie, experții consideră că, deși proiectul a generat reacții politice și mediatice, acesta are șanse minime de a fi adoptat, iar scenariul unei eventuale uniri rămâne dependent exclusiv de consultarea directă a populației din ambele state.
Proiectul de lege privind unirea României cu Republica Moldova, inițiat de parlamentarii SOS România, fondat de Diana Șoșoacă, a fost adoptat tacit de Camera Deputaților, după expirarea termenului de dezbatere fără a fi supus votului. Proiectul de lege a fost înregistrat la Camera Deputaților pe 14 aprilie, iar ulterior urmează să fie transmisă Senatului, care este for decizional și va stabili dacă aceasta va fi adoptată sau respinsă definitiv.